Calea Crucii cu tinerii, pentru tineri, împreună cu Episcopul de Cluj-Gherla

Publicat pe: 27 aprilie 2024|Secțiunea: Ştiri|

Calea Crucii cu tinerii, pentru tineri, împreună cu Episcopul de Cluj-Gherla, la mănăstirea Maicii Domnului din Cluj

Vineri, 26 aprilie 2024, Biroul pentru pastorația tinerilor și copiilor din Episcopia de Cluj-Gherla a invitat tinerii să se roage Calea Crucii împreună cu Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, urmând stațiunile de pe dealul de la mănăstirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca, și, totodată, în spirit, urmând drumul patimilor Domnului Isus pe Calvar.

Tineri din ASTRU Cluj, tineri din Asociația Zileos, alți tineri clujeni, au urmat Calea Crucii citind meditațiile compuse de Sfântul Părinte Papa Francisc. Au participat pr. Radu Tălpălariu, coordonator și preoți membri ai Biroului dedicat tinerilor și copiilor Eparhiei de Cluj-Gherla: pr. Marius Cîmpean și pr. Sebastian Peșteșan, împreună și cu pr. Cristian David, rector al Mănăstirii Maicii Domnului și surori ale Congregației Surorilor Maicii Domnului. Sus, la Crucea care încheie șirul stațiunilor, Preasfinția Sa Claudiu a adresat tinerilor un cuvânt de suflet și de întărire în credință.

Rugăciunea le-a fost însoțită de cântec, tinerii au cântat Domnului cu privirile înălțate la lumina ce coboară la ei prin Cruce și de dincolo de Cruce, din Înviere. Curcubeul, semn al Preasfintei Fecioare Maria a răsărit la final ca o binecuvântare. Ierarhul, preoții, surorile CMD, și tinerii s-au reunit apoi în capela Mănăstirii – de unde au și pornit pe Drumul Crucii – și din nou au cântat, apoi au meditat la Patimile Domnului: – un tânăr – Emanuel Socaciu, președintele ASTR-Cluj, a vorbit tinerilor despre Sfintele Patimi. A urmat o agapă fraternă, timp de comuniune și împărtășire, de prietenie în lumina credinței.

* * *

În cuvântul adresat tinerilor, Preasfinția Sa Claudiu le-a mulțumit pentru Calea Crucii parcursă împreună, pentru că acest drum în rugăciune „nu e doar o amintire a ceea ce s-a întâmplat acum 2000 de ani, ci e o comuniune profundă cu Isus pe drumul Crucii. Nu ne aducem doar aminte de lucruri trecute, ci ne unim în mod real cu ceea ce Isus a pătimit pentru noi.” A amintit că rugăciunea le-a fost însoțită de cuvintele Papei Francisc, de meditațiile compuse de Sfântul Părinte. S-a referit la meditația primei stațiuni, în care Isus tace – iar tăcerea, a spus, este „din iubire”. Isus a refuzat să se apere, deși a fost acuzat pe nedrept: „Isus tace pentru a nu revărsa vinovăția asupra noastră, pentru a o lua asupra Lui”.

A remarcat, apoi, de-a lungul Căii Crucii, „semnele de iubire care îl întăresc pe Isus: în primul rând, prezența mamei Sale într-o mulțime violentă care urla, care îl acuza, romanii, care îl biciuiau, care îl împingeau, prezența mamei este o întărire extrem de importantă”: întâlnirea cu Maica Sfântă pe Calea Crucii îi aduce aminte de promisiunea Tatălui din momentul Botezului de la Iordan, „și Isus se ridică cu povara Crucii în spate”. Apoi, semne de iubire sunt Simon din Cirene, Veronica cea care îi șterge fața, și, a spus, „la fel trebuie să fim și noi (…), să fim semne de iubire în lumea în care trăim. În momentul Crucii, al Răstignirii, are loc un schimb minunat: Isus se ascunde în noi, în inimile, în sufletele noastre, în viețile noastre și Maica Sfântă privește la noi și îl vede pe Isus. Și noi o privim pe Maria și o vedem, nu doar pe mama lui Isus, ci o vedem pe mama noastră.”

Iar „acest drum al Crucii trebuie să ne ajute să ne privim unii pe alții și să îl vedem pe Isus prezent în suferințele, încercările, în provocările pe care le trăim cu toții. Și dacă îl vedem pe Isus, să fim la fel ca Maica Sfântă, la fel ca Simon, la fel ca Veronica, semne de iubire: să îi ajutăm pe cei de lângă noi să își ridice crucea ori de câte ori sunt căzuți sub cruce. Să fim, prin prezența noastră, prin viața noastră, printr-un cuvânt, printr-un gest, aducere aminte a iubirii lui Dumnezeu.” A încredințat: „Și dacă facem așa, Calea Crucii devine o rugăciune vie, nu amintirea a ceea ce s-a întâmplat în trecut, ci o împlinire a iubirii lui Cristos, care durează de acum 2000 de ani, până astăzi, și va dura pe deplin.”

A adăugat: „Și poate și acea frântură de curcubeu care a apărut, ne aduce aminte de prezența lui Dumnezeu, de frumusețea lumii dincolo de războaie, de suferințe și de dureri”. „Bunul Dumnezeu și Maica Sfântă să ne ajute să simțim iubirea lui Dumnezeu pe toate Calea Crucii pe care vom fi nevoiți să mergem și noi, și orice rugăciune – Calea Crucii sau Rozariul – să ne aducă aminte că suntem profund uniți cu Isus, cu Maica Sfântă, cu toți sfinții” – a încheiat Preasfinția Sa Claudiu.