Lansarea cărții „Făuritori ai Marii Uniri”, semnată de Marina Gherman

Publicat pe: 28 mai 2024|Secțiunea: Ştiri|

Lansarea cărții „Făuritori ai Marii Uniri”, semnată de Marina Gherman – eveniment editorial la Cluj-Napoca și de recuperare a memoriei martirilor neamului

În după-amiaza de vineri, 24 mai 2024, în prezența Preasfinției Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, în Aula „Cardinal Iuliu Hossu” din cadrul Catedralei „Martirilor și Mărturisitorilor secolului al XX-lea” a avut loc lansarea volumului „Făuritori ai Marii Uniri”, în care autoarea, Marina Gherman, nepoata dr. Ioan Ciordaș, avocat, senator, om de cultură, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, pune în lumină memoria bunicului său și a dr. Nicolae Bolcaș, martiri ai neamului, avocați, participanți la mișcările naționale din zona Beiuș-Vașcău, amândoi uciși în aprilie 1919 pentru idealurile lor.

Evenimentul s-a desfășurat cu sprijinul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla și cu susținerea ASTRU și AGRU Cluj, pr. Cristian Langa, spiritual AGRU, Emanuel Socaciu, președintele ASTRU-Cluj  și membri ai acestor asociații ale Bisericii au fost de față la prezentare. De asemenea, a mai fost de față un grup internațional de tineri din Acțiunea Catolică, cu Codruța Fernea, președinta acestei organizații, din România, a Bisericii Catolice. Au participat și studenți ai Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca.

Pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj I, a fost mediator al programului, deschis de un recital al Corului „Adoremus” al Catedralei din Piața Cipariu, sub bagheta dirijoarei Ana-Maria Mureșan, la pian: Cristina Mureșan. Piesele interpretate au cuprins și Imnul Episcopilor martiri, punând în evidență acest timp din preajma sărbătorii de 2 iunie, dedicat, în Biserică, memoriei martirilor, în rândurile cărora se înscriu și martirii neamului, precum cei prezentați prin acest volum apărut la Editura „Galaxia Gutenberg”. Cartea a putut fi achiziționată contra unei donații, iar banii rezultați, din dorința autoarei au avut un scop caritativ: au fost încredințați Liceului Greco-Catolic „Inochentie Micu” – reprezentat la aceste momente de membri ai corpului profesoral -, pentru a fi oferiți unei familii cu dificultăți în a-și susține educația copiilor.

Prof. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca, care a răspuns invitației de a prezenta acest volum, a început amintind despre un  „schiopticon” – un aparat de proiecție prin care se proiectau fotografii, imagini imortalizate pe placă de sticlă – și despre această „pasiune a avocatului Ioan Ciordaș, pentru imortalizarea unor momente din viața sa”. A propus un exercițiu de imaginație, despre profilul deținătorului unui astfel de aparat neobișnuit pentru timpul său. A spus: „El era un membru al elitei românești în părțile Bihorului, din ținutul Beiușului”. A numit cartea „emoționantă în sine”, pentru că „a fost scrisă de o nepoată care nu și-a întâlnit niciodată bunicul, l-a cunoscut doar din relatările bunicii sale, a tatălui său, l-a descoperit încet, încet, pe măsură ce s-a documentat pentru această carte și lucrarea este o călătorie în care autoarea își descoperă propriul bunic și lumea în care acesta a trăit”.

A numit această lucrare „impresionantă și pilduitoare”: în primul rând „pentru că ne vorbește despre lumea românească”, și, mai ales „despre elita românească de odinioară (…), o lume foarte implicată politic și cultural în susținerea propriei comunități. Erau naționaliști, în sensul foarte nobil, foarte echilibrat al acestui termen”. A continuat: „Ioan Ciordaș este un avocat de succes, foarte implicat”, și fiu de preot „care s-a luptat pentru drepturile Bisericii sale”; este un om care reușește în cariera sa, dar reușește și în activismul politic și național.

Al doilea motiv pentru care cartea este „impresionantă și pilduitoare”, e faptul că „ne vorbește despre Marea Unire, despre cum s-a făcut ea și la nivel local”; „despre implicarea elitei românești, preoțești sau laice în concretizarea acestui obiectiv” și despre rolul „decisiv” pe care elita românească l-a avut „în realizarea momentului Unirii din 1918, dar și la transpunerea în viață, în practică, a hotărârii de la 1 Decembrie 1918. (…) Cartea evocă un timp în care tensiunile și dramele au fost puternice… erau teritorii aflate sub administrație maghiară, iar exemplul celor doi, Ciordaș și Bolcaș, este un exemplu de asumare responsabilă a unui rol conducător, în pofida riscurilor existente. Sfârșitul tragic al vieții lor are loc în condițiile în care izbucnește revoluția bolșevică în Ungaria, în condițiile în care se radicalizează atitudinea celor care constituiau atunci armata și administrația maghiară din zonă. În acele condiții”, a spus, „ei rămân pe pozițiile lor și își asumă acest risc. Era simplu să aștepte venirea armatei române, era simplu să se retragă, punând mai presus propria viață, dar nu au făcut-o.”

A evidențiat și faptul că volumul „vorbește despre complicatul destin postum, pentru că asemenea personaje care ajung să fie aureolate și cu nimbul martiriului, au o viață postumă. Și cei doi au avut o viață postumă complicată, așa cum s-a întâmplat în România sec. al XX-lea. A fost un moment în perioada interbelică în care s-a încercat marcarea acelui moment tragic și includerea în memoria comunității a acelor două figuri. D-na Gherman ne spune întreaga poveste a monumentului de la Beiuș, dar a venit și regimul comunist care a încercat să radă această memorie. I-a băgat în pușcării pe protagoniștii momentului de la 1 Decembrie 1918, a scos în afara legii Biserica Greco-Catolică, ș.a. În contextul acela monumentul de la Beiuș este refolosit, transformat într-un monument dedicat Armatei Roșii. A fost nevoie de implicarea familiilor celor doi, după 1990, pentru ca amintirea lor să revină, să aibă șanse să fie de neșters. E al treilea motiv pentru care cartea este impresionantă și pilduitoare”. A încheiat cu un moment de reflecție: „Din păcate, bunicul d-nei Gherman nu a mai apucat să folosească schiopticon-ul și să îi arate nepoatei sale imagini cu locuri pe care le-a vizitat sau cu oameni pe care i-a întâlnit. Nepoata avocatului Ioan Ciordaș ne oferă, prin cartea sa, și un fel de schiopticon, pentru că e o carte cu text, dar și cu imagini, care sporesc valoarea acestui volum.”

Pr. Mircea Marțian – care a exprimat, totodată, dragostea și aprecierea celor de față pentru acest efort de recuperare a memoriei pe care autoarea lucrării l-a făcut, deși la o vârstă venerabilă, a invitat-o pe Marina Gherman, să își prezinte lucrarea. Autoarea cărții a mărturisit că a considerat „o datorie de suflet” faptul de a păstra vie memoria acestor martiri, pentru ca „oamenii mari ai țării, laici sau preoți” să fie cunoscuți. A mulțumit tuturor celor prezenți, Preasfințitului Claudiu, pr. protopop Mircea Marțian, prof. Ovidiu Ghitta, pentru această acțiune găzduită „aici, în inima Clujului”, precum și colectivului redacțional care a ajutat la realizarea cărții. A adăugat: „Aș vrea să trezesc conștiința tineretului de astăzi, căci au o datorie de onoare, nu numai să îi cunoască pe aceștia, dar să se și inspire din viața lor și să le urmeze exemplul”.

La final, Preasfinția Sa Claudiu a adresat felicitări „distinsei doamne Gherman” pe care deja a întâlnit-o, a mărturisit, de mai multe ori la București. A subliniat bucuria pentru prezența spirituală a celor evocați, a căror suferință, în lumina lui Dumnezeu, este transfigurată, înălțată în Înviere. A spus că acest moment de evocare a unor vieți, este o lecție despre „cum Dumnezeu lucrează astăzi în viața noastră, așa cum a lucrat atunci!” A adăugat: „Dacă am început cu Imnul Învierii, «Cristos a Înviat» și am încheiat cu porțile care se deschid – titlul lucrărilor muzicale interpretate de Corul Adoremus – , e tocmai pentru a ne aduce aminte că tot ceea ce punem în mâinile Domnului, puțin sau mult, bucurie sau suferință, durere sau momente de veselie, totul este câștigat, înnobilat și transfigurat”. A invitat la urmarea exemplului martirilor și mărturisitorilor în fața provocărilor de astăzi, la a se trăi viața cu eroism, pentru ca „și noi să putem merge spre Dumnezeu în aceeași lumină, transfigurând prin puterea harului tot ceea ce am trăit, într-o viață veșnică”.

Din partea Episcopiei de Cluj-Gherla, a Preasfinției Sale Claudiu, Marinei Gherman i-a fost oferit un buchet de flori, și, la fel, mici semne de comuniune și mulțumire au fost oferite de către pr. Mircea Marțian protagoniștilor acestei seri de evocare și reflecție.