Seară de rugăciune ecumenică în Catedrala „Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea”

Publicat pe: 19 ianuarie 2026|Secțiunea: Ştiri|

Pași pe calea către unitate: Bisericile din Cluj-Napoca în rugăciune comună la Catedrala „Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea”

Bisericile creștine celebrează, în perioada 18-25 ianuarie 2026, „Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”, inițiativă organizată (din 1968) la nivel mondial de Dicasterul pentru Promovarea Unității Creștinilor (DPUC) și Comisia „Credință și Constituție” a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (CEB).

Sub motto-ul biblic al ediției din acest an: „Este un singur trup și un singur Duh / Spirit, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde” (Efeseni 4,4), Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma și Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, a invitat reprezentanți ai cultelor religioase din Cluj-Napoca la o Seară de rugăciune ecumenică, în Catedrala „Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea” din Piața Cipariu, duminică, 18 ianuarie 2026.

Au pregătit capela, așezând Sfânta Scriptură la loc de cinste, în față la altar, pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj I, împreună cu preoți vicari ai parohiei din cart. „Andrei Mureșanu” – pr. Florin Isac și pr. Vlad Pupăză. S-au unit în rugăciune, luând parte la această întâlnire – care a deschis, și la nivelul Eparhiei de Cluj-Gherla, o nouă ediție a Octavei -, în număr mare, preoți, persoane consacrate, credincioși greco-catolici și din celelalte confesiuni clujene.

Au așezat lumânări aprinse în fața Domnului, alăturând fiecare propria lumină, la intrarea în procesiune în Capela „Sf. Iosif”, oaspeții acestei seri: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului – Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului; pr. Bőjte Csongor – Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, protopopiatul romano-catolic Cluj-Dăbâca; Episcop vicar Szegedi Ladislau Toma – Eparhia Reformată din Ardeal; pr. Dinka Levente – Episcopia Evanghelică Luterană din România; pr. Elekes Zsolt, consilier – Episcopia Unitariană Cluj. A prezentat programul pr. Daniel Avram, director al Biroului de Comunicații Sociale din cadrul Episcopiei de Cluj-Gherla. În prima parte s-a oficiat rugăciunea Orei a IX-a, cu participarea studenților Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”. În cadrul oficiului s-a rostit Ectenia pentru pace, rugăciune care se făcea în perioada Octavei încă din timpul episcopatului Fericitului Arhiereu Iuliu Hossu.

A urmat un cuvânt din partea reprezentantului fiecărei Biserici:

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscop și Mitropolit ortodox, a pornit de la versetul de referință al Octavei (Ef 4,4), împreună cu versetele care îl preced: „Cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în iubire, silindu-vă să păziți unitatea Duhului, întru legătura păcii”, subliniind îndemnurile la smerenie, blândețe, răbdare și iubire, ca fiind căi de urmat pentru a realiza unitatea. A evocat meditația unui preot închis vreme de 10 ani sub regimul comunist, pr. Toma Chiricuță (tatăl întemeietorului Institutului Oncologic din Cluj), referitoare la închinarea la Ieslea lui Isus: cea a păstorilor și a magilor, și apoi, după 2000 de ani, a creștinilor de pretutindeni, când „nu mai încap toți, și atunci, își trimit reprezentanții: un reprezentant catolic, unul ortodox, unul protestant…” Dar, din cauză că s-a pierdut unitatea de la început, a spus, „Domnul Cristos nu îi mai privește cu aceeași dragoste”. Înaltpreasfinția Sa Andrei a încheiat, afirmându-și convingerea „că se pot face pași înspre unitatea creștină”, și a îndemnat mai presus de toate: „să ne rugăm lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu poate face mult mai mult decât noi, înspre unitatea Bisericii Sale”.

Preotul romano-catolic Bőjte Csongor, a rostit un citat din Episcopul Franz Kamphaus din Limburg: „Fă ca Dumnezeu, devin-o om”, pe care apoi l-a meditat, arătând că el reprezintă „o chemare simplă și în același timp copleșitor de profundă. O invitație de a privi spre Betleem și de a învăța de la Dumnezeu nu puterea, ci apropierea, nu măreția, ci smerenia, nu distanța, ci iubirea care se face trup”. Este un îndemn care, în contextul actual „capătă profunzimi noi, pentru că a deveni om (…) este un mister trăit în trup, în comuniune, în inima comunității”, în spiritul cuvintelor Sfântului Pavel (Ef 4,4) din mottoul Octavei. A subliniat că „unitatea nu se naște din uniformitatea gândirii, ci din umanitatea cu care ne purtăm unii față de alții, din capacitatea de a ne asculta, de a ne face loc unii altora”, un fapt deja experimentat „în Ardeal, în Transilvania: aici trăim laolaltă în limbi diferite, în tradiții diferite, în confesiuni diferite. Și tocmai de aceea știm că pacea nu este un dar automat, ci un miracol fragil, care se naște și se păstrează în fiecare zi prin alegerile noastre. Pacea este decizia de a nu trăi unii împotriva altora, ci unii lângă alții și unii pentru alții”. Același mesaj l-a rostit și în limba maghiară și a încheiat cu rugăciunea Sfântului Francisc, în Anul 2026, an dedicat, în Biserica Catolică, Sfântului Francisc: „Doamne, fă din mine un instrument al păcii Tale…”

Din partea Bisericii Reformate, Episcopul vicar Szegedi Ladislau Toma, a subliniat unicitatea lui Dumnezeu, „Tatăl tuturor” iar tema Octavei a indicat-o ca „bază teologică pentru Biserica Universală”, care nu este „doar o metaforă, ci o realitate trăită de credincioși prin Duhul Sfânt”. A realizat o paralelă între momentul predicării Sfântului Pavel, în orașul Efes, „un centru spiritual al păgânismului”, și lumea secularizată de azi, tăria mesajului Sfântului Pavel „cu totul în contradictoriu cu tot ceea ce gândeau și credeau oamenii”, un mesaj „despre credință și Biserica reală, vie, în care se poate experimenta concret unitatea”. Comparativ, a prezentat lumea de azi, o lume a incertitudinii, în care „«răul se luptă necontenit cu Dumnezeu, iar inima omului este câmpul de luptă» – zicea marele Dostoievski – o lume care are nevoie de o perspectivă biblică clară”. A subliniat nevoia unei mărturii puternice și în prezent, „că Isus Cristos este singurul Domn”, iar această mărturie să dureze „întreaga noastră viață”. Și, pentru a oferi lumii contemporane această mărturie, a chemat la rugăciune neîncetată, „rugăciunea fiind instrumentul cel mai eficace a solidarității noastre, care ne duce către unitate”.

Preotul Dinka Levente, evanghelic luteran, a ales să creeze comuniune prin rugăciune. A mulțumit lui Dumnezeu pentru Seara de rugăciune ecumenică, și, în pofida existenței unor diferențe între creștini, a subliniat „că nu diferențele trebuie să le căutăm unii în alții, ci acel unic, foarte important și vital factor care ne leagă pe toți”. S-a rugat pentru unitate și s-a rugat pentru iubire, „iubire sinceră, adevărată, față de aproapele, iubirea care ne conduce să ne întindem mâna, indiferent de aparența religioasă, către cel care are nevoie”. S-a rugat ca Domnul să trimită credincioșilor harul de a vedea în diferențe nu obstacole, ci oportunități pentru o adevărată întâlnire a unora cu ceilalți în Cristos.

A urmat gazda evenimentului, Preafericirea Sa Claudiu, care, în primul rând a mulțumit tuturor – celor de față și celor care au participat prin transmisiile online – pentru prezența și comuniunea lor din această seară, care denotă faptul că toți poartă în inimă dorința de unitate. Și, pornind de la mesajele rostite, a chemat, împreună cu Mitropolitul ortodox, „în fața privirii Pruncului Isus”, pentru a ne vedea „ca într-un fel de oglindă” pentru a vedea „cum ne-ar privi El astăzi”, atenționând că viața trăită în fiecare zi, „ne ajută să facem un pas în plus înspre adevărata noastră casă, Ierusalimul Ceresc”. Împreună cu preotul romano-catolic, a vorbit despre „fragilitatea condiției de unitate” și despre nevoia de luptă și de jertfă pentru idealul unității, care, a spus, „e un scop nobil, o luptă spirituală care se află în centrul vieții noastre creștine”. A subliniat, împreună cu preotul evanghelic-luteran, „frumusețea unui discurs transformat în rugăciune”, îndemnând la a vorbi „mai mult cu Dumnezeu și mai puțin între noi”. A atras atenția și la calitatea rugăciunii, fiindcă „încontinuu trebuie să ne purificăm” pentru a ajunge „la acel Dumnezeu adevărat care ne permite să fim uniți împreună”. Reluând mesajul Episcopului reformat, Preafericirea Sa Claudiu s-a referit la diversitatea care „poate speria, dar care poate deveni o bogăție”. A subliniat: „Și de aceasta suntem noi aici. Să dăm o mărturie despre o tradiție care, din fericire, în zona noastră, există”.

În continuare, a arătat modul în care au fost primite de credincioși întâlnirile de rugăciune ecumenică pentru unitate organizate la nivelul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla: „Am vorbit cu atâția credincioși, după întâlnirile noastre, și toți mi-au mărturisit despre profunzimea prezenței dumneavoastră aici, a fiecăruia în parte, cu bogăția lui, cu darul lui, cu ceea ce este specific. Și pentru aceasta trebuie să mulțumim lui Dumnezeu. Și, da, cred că este un exemplu Clujul în special, zona noastră în care trăim.” Dar, a spus, „de fiecare dintre noi depinde să ducem înainte această moștenire. Există atâtea răni, atâtea suferințe din istorie, din tradiții, dar dacă ne oprim doar la acestea, suntem pierduți.”

A reamintit perioada persecuției comuniste, în care „în pușcării nu mai existau nici ortodocși, nici greco-catolici, ci toți erau împreună în rugăciune”. A evocat un moment de întâlnire între Episcopul Márton Áron și Episcopul Iuliu Hossu, pe care Ierarhul romano-catolic maghiar l-a vizitat la Căldărușani, unde se afla în domiciliu obligatoriu. A spus: „Și există o mărturie a întâlnirii dintre Márton Áron și Iuliu Hossu. Sunt cuvinte puține, dar foarte profunde. Iuliu Hossu spune: «Eu nu am făcut niciodată diferență între români și maghiari». Márton Áron mărturisește: «Noi am fost împreună tot timpul», și, adaugă: «Plec de aici întărit de mărturia fratelui meu».”

Preafericitul Părinte Claudiu a încheiat, mulțumind lui Dumnezeu „pentru darul prieteniei”, care, a arătat, trebuie să fie la baza oricărui dialogului teologic. A încheiat invitând la rugăciune, la sacrificiu personal, „pentru ca această prietenie să rămână și să se transforme tot mai mult în adevărata unitate dorită de Isus Cristos”. În încheiere, reprezentanții diferitelor Biserici și-au împărtășit „Salutul păcii”.