Vecernia Duminicii a II-a a Paștilor. A Sfântului Apostol Toma. Sfântul mare mucenic Gheorghe
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, întotdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: *1 Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.
Poporul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.
Preotul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând,
Poporul: și celor din morminte viață dăruindu-le.
Apoi,*2
Psalmul 103
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul:
Doamne Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte.
Întru mărturisire și în mare-cuviință Te-ai îmbrăcat,
Cel ce Te îmbraci în lumină, ca într-o haină,
Cel ce întinzi cerul ca o piele,
Cel ce acoperi cu ape înălțimile lui,
Cel ce pui norii suirea Ta,
Cel ce umbli pe aripile vânturilor.
Cel ce faci crainici ai Tăi vânturile,
și slujitori Ție, flăcările focului.
Cel ce întemeiezi pământul pe neclintirea lui:
nu se va clătina în veacul veacului.
Adâncul, ca o haină e acoperământul lui:
deasupra munților vor sta ape.
De certarea Ta vor fugi,
de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa.
Se înalță munți, și se coboară văi,
în locul, pe care l-ai pus temelie.
Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece,
nici se vor întoarce, să acopere pământul.
Cel ce faci să iasă izvoare în văi,
prin mijlocul munților vor pătrunde ape.
Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului,
veni-vor colunii în setea lor.
Deasupra lor păsările cerului vor locui:
din mijlocul stâncilor vor da glas.
Cel ce adapi munții din cele de deasupra ale Tale:
din rodul lucrărilor Tale se va sătura pământul.
Cel ce faci să răsară iarbă dobitoacelor,
și verdeață, pentru trebuința oamenilor,
Ca să scoți pâine din pământ
și vin ce înveselește inima omului.
Ca să înveselești fața cu untdelemn,
și pâinea inima omului să o întărească.
Sătura-se-vor lemnele câmpului,
cedrii Libanului, pe care i-ai sădit.
Acolo păsările își vor face cuib;
lăcașul cocostârcului se înalță deasupra lor.
Munții cei înalți, cerbilor,
stânca iepurilor este scăpare.
Făcut-a luna spre arătarea timpurilor,
soarele și-a cunoscut apusul său.
Pus-a întuneric, și s-a făcut noapte;
întru aceasta vor umbla toate fiarele codrului;
Pui de lei răcnind, ca să prade,
și să ceară de la Dumnezeu mâncare lor.
Răsărit-a soarele, și s-au adunat,
și în culcușurile lor se vor așeza.
La lucrul său ieși-va omul,
și la lucrarea sa, până seara.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut,
umplutu-s-a pământul de zidirea Ta!
Însăși marea cea mare și largă,
acolo sunt târâtoare, nenumărate,
viețuitoare mici și mari.
Acolo corăbii umblă,
acolo, balaurul acesta, pe care l-ai zidit,
ca să se joace într-însa!
Toate de la Tine așteaptă,
să le dai nutremânt la vremea lor.
Dându-le Tu lor, vor culege,
deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți;
Dar, întorcând Tu fața Ta, se vor tulbura;
lua-vei spiritul lor, și se vor sfârși, și în țărâna lor se vor întoarce.
Trimite-vei spiritul Tău, și se vor zidi
și vei înnoi fața pământului.
Fie gloria Domnului în veci!
veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
Cel ce caută spre pământ, și-l face de se cutremură;
Cel ce se atinge de munți, și fumegă.
Cânta-voi Domnului în viața mea,
cânta-voi Dumnezeului meu, până ce voi fi.
Fie Lui plăcute cuvintele mele,
și eu mă voi veseli de Domnul.
Piară păcătoșii de pe pământ,
și cei fărădelege, ca să nu mai fie.
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul!
Și iarăși:
Soarele și-a cunoscut apusul său;
pus-a întuneric și s-a făcut noapte.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut.
Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.
Rugăciunile Vecerniei
Rugăciunea I
Doamne îndurate şi milostive, îndelung răbdătorule şi mult milostive, ascultă rugăciunea noastră, şi ia aminte la glasul cererii noastre; fă cu noi semn spre bine; povăţuieşte-ne în calea ta, ca să umblăm întru adevărul tău; înveseleşte inimile noastre, ca să ne temem de numele tău cel sfânt. Pentru că mare eşti tu, şi faci lucruri minunate. Tu singur eşti Dumnezeu, şi nu este asemenea ţie între dumnezei, Doamne: puternic întru milă, şi bun întru tărie, spre a ajuta, şi a mângâia, şi a mântui, pe toţi cei ce nădăjduiesc întru sfânt numele tău. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea II
Doamne, nu cu mânia ta să ne mustri, nici cu urgia ta să ne cerţi. Ci fă cu noi după bunăvoinţa ta, vindecătorule şi doctore al sufletelor noastre. Povățuieşte-ne la limanul voii tale: luminează ochii inimilor noastre spre cunoaşterea adevărului tău; şi ne dăruieşte cealaltă vreme a zilei de acum, şi tot timpul vieţii noastre cu pace, şi fără de păcat. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, şi ale tuturor Sfinţilor. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea III
Doamne Dumnezeul nostru, adu-ţi aminte de noi păcătoşii şi netrebnicii tăi robi, când chemăm numele tău cel sfânt, şi nu ne ruşina întru aşteptarea milei tale; ci ne dăruieşte, Doamne, toate cererile spre mântuire; şi ne învredniceşte, să te iubim, şi să ne temem de tine, din toată inimă noastră, şi să facem în toate voia ta. — Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea IV
Cel ce cu cântări fără de tăcere, şi cu preamărire neîncetată eşti lăudat de sfintele Puteri, umple gura noastră de lauda ta, ca să dăm mărire numelui tău celui sfânt; şi ne dă parte şi moştenire cu toţi cei ce se tem de tine întru adevăr, şi păzesc poruncile tale. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, şi ale tuturor Sfinţilor tăi. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea V
Doamne, Doamne, cel ce cu palma ta cea preacurată cuprinzi toate, care eşti îndelung răbdător cu noi toţi, şi-ţi pare rău de răutăţile noastre: adu-ţi aminte de îndurările tale, şi de mila ta. Cercetează-ne, întru bunătatea ta; şi ne dă, cu darul tău, ca şi în cealaltă vreme a zilei de acum, să scăpăm de uneltirile vicleanului cele de multe feluri, şi fără de vătămare păzeşte viaţa noastră, cu darul Spiritului tău celui întru tot sfânt. — Cu mila, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, şi cu preasfântul, bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea VI
Dumnezeule, cel ce eşti mare şi minunat, care cu bunătatea cea nespusă, şi cu purtarea de grijă cea bogată pe toate le chiverniseşti, cel ce ne-ai dăruit şi bunătăţile lumeşti, şi ne-ai arvunit împărăţia cea făgăduită, prin bunătăţile cele promise nouă, cel ce ne-ai croit cale, ca şi în partea zilei cea trecută să fim feriţi de tot răul, dăruieşte-ne, şi cea rămasă să o împlinim fără prihană, înaintea sfintei tale măriri, ca să te lăudăm pe tine, cel ce singur eşti bun şi iubitor de oameni Dumnezeul nostru. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea VII
Dumnezeule cel mare şi preaînalt, care singur ai nemurire, cel ce locuieşti întru lumină neapropiată, care ai zidit toată făptura întru înţelepciune, cel ce ai despărţit lumina de întuneric, şi ai pus soarele spre stăpânirea zilei, iar luna şi stelele spre stăpânirea nopţii; care ne-ai învrednicit pe noi, păcătoşii, să întâmpinăm şi în ceasul de acum faţa ta întru mărturisire, şi să-ţi aducem lauda cea de seara: însuţi, iubitorule de oameni, îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; şi o primeşte, ca pe o mireasmă cu bun miros; şi ne dă nouă seara de acum, şi noaptea ce vine, cu pace; îmbracă-ne întru arma luminii; mântuieşte-ne de frica nopţii, şi de tot lucrul ce umblă în întuneric; şi somnul, pe care l-ai dăruit spre odihna neputinţei noastre, dă-ni-l neîngrozit de toată nălucirea diavolească. Aşa, Stăpâne, dătătorule al bunătăţilor, ca şi în aşternuturile noastre umilindu-ne, să pomenim noaptea numele tău, şi cu gândul poruncilor tale fiind luminaţi, să ne sculăm în bucurie sufletească, spre lauda bunătăţii tale, rugăciuni şi cereri milostivirii tale aducând, pentru păcatele noastre, şi ale întreg poporului tău; pe care, pentru rugăciunile preasfintei Născătoare de Dumnezeu, întru milă îl cercetează. — Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Ectenia mare
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântă casa aceasta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ție Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin
Se cântă Doamne strigat-am…pe glasul 1. Se pun 10 stihiri. 4 stihiri idiomele din Penticostar, glas 1. 2 stihiri idiomele din Penticostar, glas 2. 4 stihiri ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, din Minei, glas 4.
Psalmul 140
Doamne strigat-am către tine, auzi-mă:
ia aminte la glasul rugăciunii mele, când
strig către tine.
Să se îndrepte rugăciunea mea ca tămâia
înaintea ta:
ridicarea mâinilor mele, ca o jertfă de seară.
Pune, Doamne, pază gurii mele,
și ușă de îngrădire în jurul buzelor mele.
Să nu pleci inima spre cuvinte de vicleșug:
ca să mă apăr, dezvinovățindu-mă, fiind
în păcate,
Alături de oamenii, cari săvârșesc fărădelege;
și nu mă voi întovărăși cu cele alese ale lor.
Certa-mă-va dreptul întru îndurare, și mă
va mustra:
iară untdelemn al păcătosului să nu ungă
capul meu; că și rugăciunea mea este
împotriva celor bineplăcute lor.
Cufundatu-s-au, îngreunați cu pietre,
judecătorii lor:
auzi-vor graiurile mele, că s-au îndulcit.
Ca o brazdă, ce se spintecă peste pământ:
așa s-au risipit oasele lor, lângă iad.
Căci către tine, Doamne, Doamne, sunt
ochii mei:
întru tine am sperat, să nu iei sufletul meu.
Păzește-mă de cursa, care mi-au pus-o mie,
și de smintelile celor ce fac fărădelegea.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoșii:
deosebi sunt eu, și voi scăpa.
Psalmul 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat:
cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
Vărsa-voi înaintea lui rugăciunea mea:
necazul meu înaintea lui voi spune.
Când lipsea dintru mine spiritul meu:
și tu ai cunoscut cărările mele.
În calea aceasta, în care am umblat,
ascuns-au cursă mie.
Luat-am seamă de-a dreapta, și am privit:
și nu era cine să mă cunoască.
Pierit-a fuga de la mine:
și nu este cel ce să cerceteze sufletul meu.
Strigat-am către tine, Doamne; zis-am: Tu
ești nădejdea mea:
partea mea ești, în pământul celor vii.
Ia aminte la ruga mea,
că m-am umilit foarte.
Scapă-mă de cei ce mă prigonesc:
că sunt mai tari decât mine.
Pe 10: Scoate din prinsoare sufletul meu:
ca să mărturisească numele tău.
Stihirile idiomele din Penticostar, glas 1
Fiind uşile încuiate şi Ucenicii adunaţi, ai intrat fără de veste, Atotputernice Isuse, Dumnezeul nostru; şi stând în mijlocul lor şi pace dându-le, i-ai umplut de Spirit Sfânt; şi le-ai poruncit să aştepte şi nicăieri să nu se depărteze din Ierusalim, până când nu vor fi îmbrăcaţi cu putere de sus. Pentru aceasta grăim către Tine: Luminarea şi Învierea şi Pacea noastră, mărire Ţie!
Pe mine mă aşteaptă drepţii,
până ce vei răsplăti mie.
După opt zile de la Învierea Ta, Doamne, Te-ai arătat Ucenicilor Tăi, în locul în care erau adunaţi; şi grăind către dânşii: Pace vouă!, ai arătat ucenicului care se îndoia mâinile şi preacurata coastă; iar acela, încredinţându-se, a grăit către Tine: Domnul meu şi Dumnezeul meu, mărire Ţie!
Psalmul 129
Pe 8: Dintru adâncuri am strigat către Tine,
Doamne, Doamne ascultă glasul meu!
Toma, cel ce se numea şi Geamăn, nu era cu dânşii când ai intrat, Hristoase, uşile fiind încuiate; pentru aceasta, şi necrezând el spuselor lor, din necredinţă în credinţă l-ai întărit. Nu ai socotit, Bunule, lucru nevrednic a-i arăta lui preacurată coasta Ta şi rănile mâinilor şi ale picioarelor. Iar el, pipăind şi văzând, Te-a mărturisit pe Tine că eşti nu numai Dumnezeu şi nici numai om, ci a grăit: Domnul meu şi Dumnezeul meu, mărire Ţie!
Fie urechile Tale
luând aminte la glasul rugăciunii mele.
Ucenicii îndoindu-se, a opta zi a venit Mântuitorul înaintea lor, unde erau adunaţi, şi, pace dându-le, către Toma a grăit: Vino, Apostole, pipăie mâinile în care au înfipt piroanele. O, nevinovata îndoială a lui Toma! Inimile credincioşilor la cunoştinţă le-a adus, şi cu frică a grăit: Domnul meu şi Dumnezeul meu, mărire Ţie!
Pe 6: De Te vei uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine va suferi? Că la Tine este îndurarea.
Stihirile idiomele din Penticostar, glas 2
După Învierea Ta, Doamne, adunaţi fiind Ucenicii Tăi şi uşile fiind încuiate, ai venit între ei, pace dându-le lor. Şi încredinţându-se Toma, din vederea mâinilor şi a coastei Tale, Domn şi Dumnezeu Te-a mărturisit pe Tine, Care mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc în Tine, Iubitorule de oameni.
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne;
aşteptat-a sufletul meu cuvântul Tău,
sperat-a sufletul meu întru Domnul.
Fiind uşile încuiate, stând Isus înaintea Ucenicilor, le-a dat încredere şi pace. Apoi a zis lui Toma: Pentru ce te îndoieşti că am înviat din morţi? Adu aici mâna ta şi o pune în coasta Mea, şi vezi, că, deşi tu nu ai crezut, toţi au cunoscut Pătimirile şi Învierea Mea, grăind împreună cu tine: Domnul meu şi Dumnezeul meu, mărire Ţie!
Pe 4: Din straja dimineţii până în noapte,
din straja dimineţii să spere Israel întru Domnul.
Stihirile Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, din Minei, glas 4
Ca pe un viteaz între Mucenici, purtătorule de chinuri Gheorghe, adunându-ne astăzi te lăudăm pe tine. Că ai săvârşit călătoria, credinţa ai păzit-o, şi ai luat de la Dumnezeu cununa biruinţei tale. Pe Care roagă-L să mântuiască de stricăciune şi din primejdii pe cei ce săvârşesc cu credinţă pururea cinstită pomenirea ta.
Că la Domnul este mila, şi multă mântuire la El
şi El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui.
Întru înţelepciunea ta cea tare nădăjduindu-te, de bunăvoie ai alergat la luptă ca un leu, mărite. Că neuitându-te la trup, ca la unul care era stricăcios, de sufletul cel nestricăcios înţelepţeşte te-ai îngrijit. Şi cu multe feluri de chinuri te-ai aprins, ca nişte aur lămurit de şapte ori, Gheorghe.
Psalmul 116
Lăudaţi pe Domnul, toate neamurile,
lăudaţi-L, toate popoarele.
Împreună cu Mântuitorul ai pătimit, şi cu moartea urmând mărite, de bunăvoie morţii Lui, împreună cu El împărățeşti preastrălucit, cu porfiră de sânge luminat fiind îmbrăcat. Şi cu sceptrul chinurilor tale înfrumuseţat; şi împodobit cu diademă de biruinţă, în nesfârşiții veci, Mare Mucenice Gheorghe.
Că s-a întărit mila Lui peste noi,
şi adevărul Domnului rămâne în veac.
Cu platoşa credinţei şi cu pavăza darului, şi cu suliţa Crucii fiind întrarmat, de cele potrivnice nebiruit ai fost, Gheorghe. Şi ca un dumnezeiesc viteaz, taberele demonilor biruind, cu îngerii dănţuieşti, şi pe cei binecredincioşi îi aperi, sfinţindu-i, şi-i izbăveşti când te cheamă.
Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,
A Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, glas 6
După vrednicia numelui ai vieţuit, ostaşule Gheorghe, că luând pe umeri Crucea lui Hristos, bine ai lucrat pământul cel înţelenit de înşelăciunea cea diavolească; şi credinţa idolilor cea spinoasă dezrădăcinând-o, ai sădit viţa dreptei credinţe. Drept aceea, izvorăşti vindecări credincioşilor din toată lumea, şi te-ai arătat lucrător drept al Treimii. Rugămu-ne ţie, roagă-te pentru pacea lumii, şi pentru mântuirea sufletelor noastre.
Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.
A Praznicului, glas 6
Uşile fiind încuiate, venit-ai la Ucenici, Hristoase. Atunci Toma, prin dumnezeiască rânduială, nu se afla cu dânşii. Că zicea: Nu voi crede de nu voi vedea şi eu pe Stăpânul; de nu voi vedea coasta din care a ţâşnit sângele, apa, botezul; de nu voi vedea rana, prin care s-a vindecat omul de rana cea mare; de nu voi vedea că nu este ca un spirit, ci trup şi oase. Cel ce ai călcat moartea şi pe Toma l-ai încredinţat, Doamne, mărire Ţie!
Se face Intratul cu cădelnița.
Rugăciunea Intratului
Preotul, în taină: Seara şi dimineaţa, şi la amiază te lăudăm, bine te cuvântăm, îţi mulţumim şi ne rugăm ţie, Stăpâne al tuturor: îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; şi nu pleca inimile noastre spre cuvinte sau gânduri viclene, ci ne mântuieşte de toţi cei ce vânează sufletele noastre. Că spre tine sunt, Doamne, Doamne, ochii noştri, şi întru tine am nădăjduit: să nu ne ruşinezi pe noi, Dumnezeul nostru. Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstirea şi închinarea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Preotul: Înţelepciune, drepţi!
Lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc celui fără de moarte, a sfântului, fericitului, Isuse Hristoase: ajungând la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Spiritul Sfânt Dumnezeu. Cade-se, în toată vremea, să fii lăudat de glasuri cuvioase, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce dai viaţă, pentru aceasta lumea te măreşte.
Preotul: Să luăm aminte. Pace tuturor.
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Înţelepciune, să luăm aminte.
Prochimenul mare cu stihurile lui, glas 6
Domnul a împărăţit, întru bunăcuviinţă S-a îmbrăcat.
Stih 1. Îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins.
Domnul a împărăţit, întru bunăcuviinţă S-a îmbrăcat.
Stih 2. Că a întărit lumea, care nu se va clinti.
Domnul a împărăţit, întru bunăcuviinţă S-a îmbrăcat.
Stih 3. Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile.
Domnul a împărăţit, întru bunăcuviinţă S-a îmbrăcat.
LECTURILE SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE
Preotul: Înțelepciune!
Din Prorocia lui Isaia (43, 9-14) citire:
Preotul: Să luăm aminte.
Acestea zice Domnul: Toate neamurile s-au adunat împreună, şi se vor aduna căpeteniile dintre ei. Cine va vesti acestea între ei, sau cine le va face auzite vouă? Să-şi aducă mărturiile lor, şi să se îndrepteze şi să asculte şi să spună adevărul. Fiţi mie mărturii şi Eu sunt martor, grăieşte Domnul Dumnezeu. Şi Pruncul pe care L-am ales, ca să ştiţi şi să credeţi, şi să cunoaşteţi că Eu sunt; mai înainte de mine n-a fost alt Dumnezeu, şi după mine nu va fi. Eu sunt Dumnezeu, şi nu este afară de mine mântuitor. Eu am vestit şi am mântuit şi am certat şi n-am fost între voi strain. Voi sunteţi mie mărturii, şi eu martor, Domnul Dumnezeu. Că dintru început Eu sunt, şi nu este nimeni scos din mâinile Mele. Face-voi şi cine va întoarce aceasta? Aşa zice Domnul Dumnezeu, Cel ce ne mântuieşte pe noi, Sfântul lui Israel.
Preotul: Înțelepciune!
Din Înțelepciunea lui Solomon (3, 1-10) citire:
Preotul: Să luăm aminte.
Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi nu se va atinge de ele chinul. Părutu-s-a în ochii celor nepricepuţi a muri, şi s-a socotit pedepsire sfârşitul lor, şi mergerea de la noi sfărâmare, iar ei sunt în pace. Că înaintea feţei oamenilor de vor lua şi osândă, nădejdea lor este plină de nemurire şi puţin fiind pedepsiţi, cu mari faceri de bine se vor dărui; că Dumnezeu i-a ispitit pe ei şi i-a aflat vrednici de El. Ca pe aur în topitoare i-a lămurit pe ei, şi ca pe o jertfă de ardere de tot i-a primit. Şi la vremea cercetării lor vor străluci şi ca scânteile pe paie vor alerga. Judeca-vor neamuri şi vor stăpâni popoare şi va împărăţi peste ei Domnul în veci. Cei ce nădăjduiesc spre El vor înţelege adevărul; şi credincioşii în dragoste vor petrece cu El. Că har şi milă este întru cuvioşii Lui, şi cercetare întru aleşii Lui.
Preotul: Înțelepciune!
Din Înțelepciunea lui Solomon (5, 15-24; 6, 1-3) citire:
Preotul: Să luăm aminte.
Drepţii în veci vor fi vii, şi de la Domnul plata lor şi purtarea de grijă pentru ei de la Cel Preaînalt. Drept aceea, vor lua împărăţia podoabei şi coroana frumuseții din mâna Domnului; că dreapta Sa îi va acoperi pe ei, şi cu braţul Său îi va apăra. Lua-va ea toate armele dragostei Lui, şi va întări făptura cu arme spre apărarea vrăjmaşilor. Îmbrăca-va cu platoşă dreptatea, şi-şi va pune Lui coif şi judecata cea nefăţarnică. Lua-va pavăză nebiruită sfinţenia; şi va ascuţi cumplită mânie ca sabia, şi va ridica război împreună cu El lumea asupra celor fără de minte. Merge-vor drept nimeritoare săgeţile fulgerelor şi ca dintr-un arc bine încordat al norilor, la ţintă vor lovi. Şi din praştia mâniei cea azvârlitoare de pietre, va cădea noian de grindină. Înfierbânta-se-va asupra lor apa mării, şi apele cele mari repede vor curge. Sta-va împotriva lor Spiritul puterii, şi ca un vifor îi va vântura pe ei; şi va pustii tot pământul fărădelegea, şi răutatea va răsturna scaunele celor puternici. Ascultaţi dar împăraţi, şi înţelegeţi, învăţaţi-vă judecătorii marginilor pământului. Ascultaţi cei ce stăpâniţi mulţimi, şi cei ce vă trufiţi întru mulţimea neamurilor. Că de la Domnul s-a dat vouă stăpânirea şi puterea de la Cel Preaînalt.
Ectenia Întreită (a cererii stăruitoare)
Să zicem toţi, din tot sufletul, şi din tot cugetul nostru, să zicem.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi ( de 3 ori).
Doamne atotţinătorule, Dumnezeul părinţilor noştri, rugămu-ne Ție, auzi-ne, şi Te îndură spre noi.
Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne, şi Te îndură spre noi.
Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfinţitul (Arhi) Episcopul nostru (N), şi pentru toţi Fraţii noştri cei întru Hristos.
Încă ne rugăm pentru autoritățile și oștirea ţării noastre, pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor.
Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii Ctitorii sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea de păcate a robilor lui Dumnezeu, fraţilor sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, şi fac bine în sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta; şi pentru cei ce se ostenesc şi cântă; şi pentru poporul ce e de faţă, şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.
Încă ne rugăm pentru toţi fraţii noştri, şi pentru toţi dreptcredincioşii creştini.
Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ție mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta fără de păcat a ne păzi.
Binecuvântat ești Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi: precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Stăpâne, înţelepţeşte-mă cu îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta e în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.
Că Ție se cuvine laudă, Ție se cuvine cântare, Ție mărire se cuvine, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Ectenia cererilor
Să plinim rugăciunile noastre cele de seară, Domnului.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Seara toată desăvârşit sfântă, cu pace şi fără de păcate, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.
Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul să cerem.
Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne ruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.
Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoare, şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine, şi unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ție mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Pace tuturor.
Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Rugăciunea plecării capetelor
Preotul, în taină: Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai plecat cerurile, şi Te-ai coborât spre mântuirea neamului omenesc, caută spre robii Tăi, şi spre moştenirea Ta. Că Ție, judecătorului celui înfricoşător şi iubitor de oameni, robii Tăi şi-au plecat capetele lor, şi şi-au supus cerbicile lor, nu de la oameni nădăjduind ajutor, ci cerând mila Ta, şi aşteptând mântuirea Ta; pe aceştia îi păzeşte în toată vremea, şi în aceasta seară de acum, şi în noaptea ce vine, de tot duşmanul, şi de toată lucrarea diavolului cea potrivnică, şi de gânduri deşarte, şi de pofte rele.
Preotul, cu glas înalt:
Fie puterea împărăţiei Tale binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Dacă se face Litie, aici se pun stihirile sărbătorii sau ale sfântului, ectenia Litiei din Liturghier și Rugăciunea prescrisă.
Apoi,
La Stihoavnă
Stihirile idiomele din Penticostar, glas 4
O, uimitoare minune! Necredinţa a rodit credinţă nezdruncinată. Că zicea Toma: De nu voi vedea, nu voi crede! Dar pipăind coasta, a mărturisit pe Cel întrupat, ca pe Însuşi Fiul lui Dumnezeu. L-a cunoscut ca pe Cel ce a pătimit cu trupul, L-a propovăduit ca pe Dumnezeul Cel înviat; şi a grăit cu glas de bucurie: Domnul meu şi Dumnezeul meu, mărire Ţie!
Stih: Laudă, Ierusalime, pe Domnul, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane. (Ps.147, 1)
O, uimitoare minune! Iarba atingându-se de foc s-a păzit nearsă; că punându-şi Toma mâna în coasta cea de foc a lui Isus Hristos Dumnezeu, nu s-a aprins prin pipăire; ci neîncrederea sufletului o a schimbat în dreaptă credinţă. Şi cu căldură a grăit din adâncul sufletului: Tu eşti Stăpânul meu şi Dumnezeu, Cel ce ai înviat din morţi, mărire Ţie!
Stih: Că a întărit stâlpii porţilor tale, a binecuvântat pe fiii tăi, întru tine. (Ps.147, 2)
O, uimitoare minune! Ioan şi-a plecat capul pe pieptul Cuvântului, iar Toma s-a învrednicit să pipăie coasta Lui; acela a scos de acolo, cu înfricoşare, adânc de teologie: taina întrupării lui Hristos; iar acesta s-a învrednicit a ne învăţa pe noi cele de taină; că a pus lămurit, înaintea noastră, dovezile Învierii Lui, grăind: Domnul meu şi Dumnezeul meu, mărire Ţie!
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
A Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, glas 6
Pe diamantul cel înţelegător al răbdării spirituale să-l lăudăm fraţilor, pe vrednicul de cântare, Mucenicul Gheorghe. Pe care, ca pe cel aprins cu dragostea pentru Hristos, primejdiile l-au bătut ca pe aramă, şi chinurile i-au închis gura, şi felurite chinuri i-au topit trupul cel din fire stricăcios. Că, îndemnând pe cel iubitor a biruit firea, cu dorinţa să meargă prin moarte la doritul Hristos, Dumnezeul şi Mântuitorul sufletelor noastre.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin
A Praznicului, glas 5
Iubitorule de oameni, mare şi neasemănată este mulţimea îndurărilor Tale! Că îndelung ai răbdat: de iudei fiind lovit peste obraz, de Apostoli pipăit şi de cei ce Te tăgăduiau pe Tine mult ispitit. Cum Te-ai întrupat? Cum Te-ai răstignit, Cel ce eşti fără de păcat? Ci, dă-ne înţelegere ca şi lui Toma, ca să grăim Ţie: Domnul meu şi Dumnezeul meu, mărire Ţie!
Cântarea lui Simeon Purtătorul de Dumnezeu:
Acum, eliberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace; că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor: lumină spre descoperirea neamurilor şi mărirea poporului Tău Israel.
Apoi:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi, de 3 ori.
Mărire Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit; şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, îndură-Te spre noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre; Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori.
Mărire Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit; şi acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău; vină împărăţia Ta; fie voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.
Preotul:
Că a Ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Troparul Praznicului, glas 7
Pecetluit fiind mormântul, din mormânt viaţă ai răsărit, Hristoase Dumnezeule; şi uşile fiind încuiate, înaintea Ucenicilor ai venit, învierea tuturor, Spirit drept printr-înşii înnoindu-ne nouă, după mare mila Ta.
Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,
Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.
Troparul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, glas 4
Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci folositor, celor bolnavi doctor, împăraţilor apărător, purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Dacă s-a făcut Litie, urmează rugăciunea de binecuvântare a pâinilor, a grâului, a vinului şi a undelemnului, urmată de Dezlegarea finală.
Apolisul
Preotul: Înţelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi dreptcredincioşilor creştini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.
Preotul: Cel care moartea a călcat și pe Toma deplin l-a încredințat, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe a cărui pomenire o facem, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind și de oameni iubitor.
Poporul: Amin
Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.
Poporul: Amin.
1 Până la Înălțare, troparul: Împărate ceresc… va fi înlocuit cu troparul: Hristos a înviat, cântat de 3 ori, iar între Praznicul Înălțării și cel al Cincizecimii, când se va relua troparul: Împărate ceresc, se va începe direct cu: Sfinte Dumnezeule… Cf. Tipicul Sfântului Sava. Text și Comentariu liturgic. Vol. I. p. 201; Imerologhion 2023, p. 82.
2 După ce preotul spune binecuvântarea mică: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… se cântă Hristos a înviat (de 3 ori). Și îndată Psalmul 103, fără: Veniți să ne închinăm… (așa se face până la odovania praznicului, adică până la Vecernia Înălţării). Cf. Penticostar mic Blaj, p. 87; Tipicul Sfântului Sava, pp. 562 și 573; Penticostar mare, p. 56; Tipicul Sfântului Sava. Text și Comentariu liturgic. Vol. I. pp. 202 și 205; Anuar liturgic și tipiconal, p. 279; Imerologhion 2023, p. 67.
Dacă s-a citit înainte Ora a IX-a sau este Priveghere, nu se pun rugăciunile începătoare la Vecernie. Dar dacă nu s-a citit înainte Ora a IX-a, atunci, după binecuvântarea mică, se cântă: Hristos a înviat (de 3 ori)… și îndată: Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru… Doamne, îndură-te spre noi… (de 12 ori) … mărire… și acum… Veniți să ne închinăm…. Astfel, Hristos a înviat… înlocuiește: Veniți să ne închinăm… numai când acesta este în poziție inițială, adică după binecuvântare. Altfel, se zice: Veniți să ne închinăm… și în această perioadă. Cf. Anuar liturgic și tipiconal, p. 279; Tipicul Sfântului Sava. Text și Comentariu liturgic. Vol. I. pp. 201 și 205.