Utrenia Duminicii a VII-a a Paștilor. A Părinților de la Niceea

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, întotdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire Tatălui… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire Tatălui… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, părinte.

Preotul: Mărire sfintei, celei de o ființă, și de viață făcătoarei, și nedespărțitei Treimi, totdeauna, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.
Apoi:

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulțit, cei ce mă necăjesc,
mulți împotriva mea se ridică!
Mulți zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești,
gloria mea, și Cel ce înalți capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
și din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulțimii,
de cei ce din toate părțile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuiește-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toți cei ce zadarnic mă dușmănesc;
dinții celor păcătoși i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
și peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Și iarăși: Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerți,
Că săgețile Tale m-au lovit,
și ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârșit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât și-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, și m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că șalele mele s-au umplut de putreziciune,
și nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost și m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorința mea,
și suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
și lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei și vecinii mei spre mine s-au apropiat și s-au oprit;
și cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Și se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
și, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deșertăciuni,
și vicleșuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
și ca un mut, ce nu-și deschide gura sa.
Și m-am făcut ca un om, ce nu aude,
și în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine dușmanii mei;
și când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aștept,
și durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
și nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar dușmanii mei trăiesc și s-au întărit mai mult decât mine
și s-au înmulțit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Și iarăși: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62

Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum și trupul meu,
în pământ pustiu, și neumblat, și fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta și gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieții;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viața mea,
și întru numele Tău voi înălța mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă și de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
și cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în așternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi șacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.
Și iarăși: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
și sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
și viața mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morți voi fi liber.
Asemenea unor răniți ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
și care din mâna Ta au fost lepădați.
Așezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, și în umbra morții.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
și toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuții mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, și nu pot ieși;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morți vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morți, și Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
și adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaște-se-vor întru întuneric minunile Tale,
și dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
și dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci fața Ta de către mine?
Amărât sunt eu și întru necazuri, din tinerețele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit și fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoșările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten și vecin,
și pe cunoscuții mei, pentru ticăloșie.
Și iarăși: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.

Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
și toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
și nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viața ta,
pe Cel ce te încununează cu milă și cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
și judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător și milostiv e Domnul, îndelung răbdător și mult milostiv;
nu până în sfârșit se va mânia, nici până în veac va ține mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluiește un tată pe fii;
așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-și-a aminte, că țărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, așa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, și nu va mai fi,
și nu se va cunoaște nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac și până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
și-și aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer și-a gătit scaunul
și împărăția Lui toate le stăpânește.
Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniți cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântați pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceți voia Lui.
Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Și iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Și să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit dușmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viața mea.
Așezatu-m-a întru întuneric, ca pe morții veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci fața Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineață mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la dușmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povățui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viață.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
și întru mila Ta vei zdrobi pe dușmanii mei.
Și vei pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Și iarăși: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
și să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povățui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulțumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, și să chemăm numele tău cel sfânt; și să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viața noastră. Și acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feței măririi tale celei sfinte, și așteaptă de la tine bogată milă; și le dă lor, ca slujind ție totdeauna cu frică și cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea, și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înțelepțește-ne, să facem întru frica ta dreptate și sfințenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, și ne auzi pe noi; și pomenește, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de față, și se roagă, pe toți pe nume, și-i mântuiește cu puterea ta; binecuvântează poporul tău și sfințește moștenirea ta; pace dăruiește lumii tale, bisericilor tale, preoților, și tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, și de mare-cuviință numele tău, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învață-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, și îndreptările tale; luminează ochii minții noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipește toată negura de pe inimile noastre; dăruiește-ne nouă soarele dreptății, și nevătămată păzește viața noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează pașii noștri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei și ziua întru bucurie, ca să-ți înălțăm rugăciunile de dimineața. — Că a ta este stăpânirea, și a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce ești sfânt și necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, și ne-ai ridicat spre lauda și ruga bunătății tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primește-ne pe noi, cei ce și acum ne închinăm ție, și după putință îți mulțumim; și ne dăruiește toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, și ai zilei, și moștenitori ai bunătăților tale cele veșnice. Pomenește, Doamne, întru mulțimea îndurărilor tale, și pe tot poporul tău, ce este de față, și se roagă împreună cu noi, și pe toți frații noștri, care sunt pe uscat, pe mare, și în tot locul stăpânirii tale, care așteaptă iubirea ta de oameni; și tuturor le dăruiește mila ta cea mare. — Ca mântuiți fiind cu sufletul și cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat și binecuvântat, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăților, izvorule ce pururea izvorăști, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice și atotstăpâni-torule, toți ne închinăm, și ne rugăm ție, chemând milele tale și îndurările tale, spre ajutorul și paza smereniei noastre. Pomenește, Doamne, pe robii tăi, și primește rugăciunile cele de dimineața ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, și nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toți ne păzește cu îndurările tale. Pomenește, Doamne, pe cei ce priveghează și cântă, spre mărirea ta, și a unuia născut Fiului tău și Dumnezeului nostru, și al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor și păzitor; primește rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri și înțelegător. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulțumim ție, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieții noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul și Făcătorul de bine al sufletelor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopții ce a trecut, și ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ție, Doamne: dă-ne har, și putere, ca să ne învrednicim a cânta ție cu înțelegere, și a te ruga neîncetat cu frică și cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomenește, Doamne, și pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânșii, și-i miluiește; și sfărâmă sub picioarele lor pe dușmanii cei nevăzuți și potrivnici luptători. — Că tu ești împăratul păcii, și Mântuitorul sufletelor noastre, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, și primește ale noastre mulțumiri cele după putință; și ne învață îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu știm, de nu ne vei povățui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ție: orice am greșit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbește, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur ești sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieții noastre, și întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăției tale pururea binecuvântată și preamărită, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, și cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca și noaptea să înălțăm mâinile noastre, și să te mărturisim pe tine întru judecățile dreptății tale: primește rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; și ne dăruiește, Dumnezeule, credință ne rușinată, nădejde tare, dragoste nefă-țarnică; binecuvântează intrările și ieșirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; și ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, și binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, și s-a preamărit împărăția ta, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Strălucește în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoștinței dumnezeirii tale, și deschide ochii minții noastre spre înțelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi și frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viață sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind și făcând. — Că tu ești sfințirea și luminarea noastră, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăință, iertare ai dăruit oamenilor, și pildă a cunoașterii de păcate, și a măr-turisirii, ne-ai arătat pocăința proorocului David spre iertare: însuți, Stăpâne, pe noi cei căzuți în multe și mari greșeli, milu-iește-ne după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale curățește fărădelegile noastre. Că ție ți-am greșit, Doamne, celui ce știi și cele nearătate și ascunse ale inimilor oamenilor, și celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; și inimă curată zidind întru noi, și cu spirit stăpânitor întărindu-ne, și bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la fața ta: ci binevoiește, ca un bun și iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ți aducem jertfă de dreptate, și prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai așezat puteri cuvân-tătoare și înțelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, și ție ne cucerim: primește preamărirea noastră, cea după putință, împreună cu a tuturor făpturilor tale, și ne răsplătește cu darurile cele bogate ale bunătății tale; că ție se pleacă tot genunchiul, al celor cerești, și al celor pământești, și al celor dedesubt, și toată suflarea și făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur ești Dumnezeu adevărat și mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cerești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, și mulțumim ție, Dumnezeul părinților noștri, că ne-a trecut umbra nopții, și ne-ai arătat iarăși lumina zilei; ci ne rugăm bunătății tale: fii milostiv păcatelor noastre, și primește rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv și atotputernic. Strălucește în inimile noastre soarele cel adevă-rat al dreptății tale; luminează mintea noastră, și simțurile toate le păzește, ca umblând ca ziua cu bunăcuviință pe calea poruncilor tale, să ajungem la viața cea veșnică — pentru că la tine este izvorul vieții — și să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântă casa aceasta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoare, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 6
Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 1. Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, și întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, și voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 4. Piatra, care nu au socotit-o ziditorii, aceasta s-a făcut în capul unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, și minunată este întru ochii noștri.
Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi:

Troparul Învierii, glas 6
Puterile îngerești la mormântul Tău și străjerii au amorțit; și sta Maria la mormânt, căutând preacurat trupul Tău. Prădat-ai iadul, nefiind ispitit de dânsul. Întâmpinat-ai pe Fecioara, dăruind viață, Cel ce ai înviat din morți, Doamne, mărire Ție!

Troparul Sfinților Părinți de la Niceea, glas 8
Preamărit ești Hristoase Dumnezeul nostru, Cel pe Părinții noștri luminători pe pământ i-ai așezat, și printr-înșii pe noi toți la adevărata credință ne-ai îndreptat, mult-Îndurate, mărire Ție!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Troparul Înălțării, glas 4
Înălțatu-Te-ai întru mărire, Hristoase Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor cu făgăduința Sfântului Spirit; încredințându-se ei prin binecuvântare că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Răscumpărătorul lumii.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Troparul Fericiților Episcopi Greco-catolici români, glas 7
Fericiților Martiri, care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, rugați-vă Domnului să se îndure de sufletele noastre.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne ale Învierii, glas 6
Mormântul fiind deschis și iadul tânguindu-se, Maria a strigat către Apostolii cei ascunși: Ieșiți, lucrătorii viei, propovăduiți vestea învierii! Înviat-a Domnul, dând lumii mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Doamne, înaintea mormântului Tău stătea Maria Magdalena și plângea; și, crezându-Te pe Tine grădinar, zicea: Unde ai pus Viața cea veșnică? Unde ai ascuns pe Cel de pe scaunul heruvimilor? Că cei ce-L străjuiau, de frică au amorțit. Sau pe Domnul meu dați-mi-L mie, sau cu mine grăiți: Cel ce ai fost între morți și pe morți i-ai înviat, mărire Ție!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Cel ce pe Maica Ta ai numit-o binecuvântată, venit-ai la patimă prin sfatul cel de bunăvoie; strălucit-ai pe cruce, vrând să cauți pe Adam, grăind îngerilor: Bucurați-vă împreună cu Mine, că s-a aflat drahma cea pierdută! Cel ce toate le-ai rânduit cu înțelepciune, mărire Ție!

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne ale Învierii, glas 6
Viața în mormânt zăcea și pecetea peste piatră era pusă. Ca pe un împărat adormit străjuiau ostașii pe Hristos; și pe vrăjmașii Săi cu orbire lovindu-i, a înviat Domnul!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Prin moartea Ta cea de bunăvoie am aflat viața cea fară de moarte, Atotputernice și Unule Mântuitor al tuturor; că Tu cu cinstită învierea Ta pe toți i-ai chemat, Cel ce ai stricat biruința iadului și boldul morții!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, roagă pe Fiul tău, pe Cel ce a fost pironit de voie pe Cruce și a înviat din morți, pe Hristos Dumnezeul nostru, să se mântuiască sufletele noastre.

Binecuvântările Învierii, glas 5
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morți socotit fiind, și puterea morții stricând, Mântuitorule, și împreună cu tine pe Adam ridicându-l, și din iad pe toți eliberându-i.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecați, o, învățăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeți voi mormântul, și cunoașteți, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Foarte de dimineață Purtătoarele de mir au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, și a zis: Vremea tânguirii a trecut, nu plângeți, ci spuneți Apostolilor învierea.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiți cu cei morți pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

A Treimii.
Inchinămu-ne Tatălui, și Fiului acestuia, și Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o ființă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Doamne.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viață născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, și bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; și pe cei căzuți din viață la aceeași i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu și om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul glasului 6
Cu moartea Ta cea de voie și de viață făcătoare, Hristoase, porțile iadului sfărâmându-le, ca un Dumnezeu, ne-ai deschis nouă Raiul cel de demult și, înviind din morți, ai mântuit din stricăciune viața noastră.

Antifoanele glasului 6

Antifonul I
La cer ochii mei ridic, către Tine, Cuvântule: Milostivește-Te spre mine, ca să viez Ție.

Miluiește-ne pe noi, defăimații, făcându-ne vase alese Ție, Cuvântule.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

În Spiritul Sfânt este începutul a toată mântuirea: de suflă spre cineva Acesta, după vrednicie, curând îl ridică din cele de pe pământ, îl întraripează, îl crește și sus îl așază.

Antifonul II
De n-ar fi fost Domnul cu noi, nimeni dintre noi n-ar fi putut sta împotriva vrăjmașului; că cei care biruiesc, de aici se înalță.

Cu dinții lor să nu fie apucat sufletul meu, ca o pasăre, Cuvântule. Vai mie! Cum mă voi mântui de vrăjmași, iubitor de păcate fiind?

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt este îndumnezeirea tuturor, bunăvoirea, înțelegerea, pacea și binecuvântarea; că întocmai lucrător este cu Tatăl și cu Cuvântul.

Antifonul III
Cei ce nădăjduiesc în Domnul, pentru vrăjmași sunt înfricoșători și tuturor minunați, că sus privesc.
Întru fărădelegi mâinile sale nu-și tinde ceata drepților, ajutător avându-Te pe Tine, Mântuitorule.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt este stăpânia peste toate, Căruia se închină oștile cele de sus, cu toată suflarea celor de jos.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimenul glasului 6
Doamne, deșteaptă puterea Ta și vino, ca să ne mântuiești pe noi. (Ps. 79, 3)

Stih: Cel ce paști pe Israel, ia aminte. (Ps. 79, 1)

Doamne, deșteaptă puterea Ta și vino, ca să ne mântuiești pe noi. (Ps. 79, 3)

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt ești Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 6
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudați pe Dumnezeu întru Sfinții lui.

Apoi:
Preotul: Și pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înțelepciune, drepți să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist, Ioan citire:
Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia a X-a a Învierii. Evanghelia după Ioan (21, 1-14)

In vremea aceea, după ce a înviat din morți, Isus S-a arătat iarăși discipolilor, la Marea Tiberiadei, și S-a arătat Erau împreună Simon-Petru și Toma, cel numit Geamănul, și Natanael, cel din Cana Galileei, și fiii lui Zevedeu și alți doi din discipolii Lui. A zis către ei Simon-Petru: Mă duc să pescuiesc. Ceilalți i-au răspuns: Mergem și noi cu tine. Și au ieșit și s-au suit în corabie, dar în noaptea aceea n-au prins nimic. Iar când s-a făcut dimineață, Isus a stat la țărm; dar discipolii nu știau că este Isus. Deci le-a zis Isus: Fiilor, nu cumva aveți ceva de mâncare? Ei I-au răspuns: Nu avem. Iar El le-a zis: Aruncați mreaja în partea dreaptă a corăbiei și veți afla. Deci, au aruncat-o și nu mai puteau s-o tragă de mulțimea peștilor. Atunci, discipolul acela, pe care-l iubea Isus, i-a zis lui Petru: Domnul este! Deci Simon-Petru, auzind că este Domnul, și-a luat haina, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat în apă. Iar ceilalți discipoli au venit cu corabia, căci nu erau departe de țărm, ci la două sute de coți, trăgând mreaja cu pești. Deci, când au ieșit la țărm, au văzut jar întins și pește pus deasupra și pâine. Isus le-a zis: Aduceți din peștii pe care i-ați prins acum. Simon-Petru s-a suit în corabie și a tras mreaja la țărm, plină de pești mari: o sută cincizeci și trei; și, atâția fiind, totuși mreaja nu s-a rupt. Isus le-a zis: Veniți de prânziți. Și nici unul dintre discipoli nu îndrăznea să-L întrebe: Cine ești Tu?, știind că este Domnul. Deci, a venit Isus și a luat pâinea și le-a dat-o lor, de asemenea și peștele. Aceasta este, acum, a treia oară când Isus S-a arătat ucenicilor Săi, după ce a înviat din morți.

Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.

Invierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, și sfântă învierea ta o lăudăm și o preamărim. Că tu ești Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu știm, numele tău numim. Veniți toți credincioșii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat. (de 3 ori)

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Glas 2
Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, șterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, șterge mulțimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale șterge fărădelegea mea.

Stihiră, glas 6
Inviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viață veșnică și mare milă.

Preotul: Mântuiește, Dumnezeule, poporul tău și binecuvântează moștenirea ta; cercetează lumea ta cu milă și cu îndurări; înalță puterea creștinilor dreptcredincioși; și trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cerești Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător și Botezător Ioan; ale sfinților măriți și întru tot lăudați Apostoli; ale celor dintru sfinți Părinții noștri și ai lumii mari Dascăli și Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, și Ioan Gură-de-aur; și ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinților măriți și bine învingători Martiri ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinților noștri; ale sfinților și drepților dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, ale Sfinților Părinți de la Niceea, ale Fericiților Episcopi Greco-catolici români și ale tuturor Sfinților, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii, care ne rugăm ție, și te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANONUL

Canonul Învierii. Canonul Înălțării. Canonul Sfinților Părinți de la Niceea

Canonul Învierii
Cântarea I, glas 6
Irmos:
Ca pe uscat umblând Israel cu picioarele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: Să cântăm lui Dumnezeu cântare de biruință.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Pe Cruce întinzându-Ți palmele, Bunule Isuse, pe toate le-ai umplut de bunăvoința Tatălui; pentru aceasta, toți îți cântăm cântare de biruință.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Cu frică, întocmai ca o roabă căruia i se poruncește, s-a apropiat moartea de Tine, Stăpânul vieții, prin care ne-ai dat nouă viață fără sfârșit și învierea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Primind pe Ziditorul tău, precum însuși a voit, Care S-a întrupat, fără sămânță, din pântecele tău, mai presus de cuget, Curată, te-ai arătat cu adevărat Stăpâna făpturilor.

Canonul Înălțării
Cântarea I, glas 5
Irmos:
Lui Hristos, Celui ce S-a înălțat întru mărire pe umerii Heruvimilor, și pe noi ne-a pus să ședem cu El de-a dreapta Tatălui, toate popoarele să-I cântăm cântare de biruință, că S-a preamărit.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Lui Dumnezeu Celui ce S-a arătat în Muntele Sinai și lui Moise, văzătorul de Dumnezeu, i-a dat Legea. Celui ce S-a înălțat cu trupul din Muntele Măslinilor, Aceluia cu toții să-I cântăm, că S-a preamărit.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Pe Hristos, Mijlocitorul între Dumnezeu și oameni, cetele îngerilor văzându-L cu trupul între cele de sus, se mirau și cu un glas îi cântau cântare de biruință.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Preacurată Maica lui Dumnezeu, roagă neîncetat pe Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat din tine și din sânurile Părintelui nu S-a depărtat, să mântuiască de toată primejdia pe cei ce i-a zidit.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea I, glas 6
Irmos:
Pe preasfânta adunare a Sfinților Părinți lăudând-o, strigând mă rog Ție, Hristoase, să se păzească în mine preasfânta învățătură a hotărârilor ei.

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Purtătorii de Dumnezeu Părinți, ca niște fulgere, adunându-se astăzi, Te-au mărturisit lămurit pe Tine, Hristoase, Fiu Unul-Născut, împreună fără de început și de o ființă cu Tatăl.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Preamăriții împodobitori ai miresei Tale, Biserica, Hristoase, înfățișând limpede hotărârea cea de aur a credinței, au împodobit-o pe ea cu aceasta, ca și cu o podoabă strălucită.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Împodobită cu dumnezeiasca mărire, Cinstita împărăteasă stă înaintea Fiului său și Dumnezeu, cerând nouă mântuire sufletească.

Cântarea I a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit gângavul, a cuvântat despre Legea cea scrisă de Dumnezeu; că scuturând tina de pe ochii minții, vede pe Cel ce este și se luminează în cunoașterea Spiritului, lăudând cu dumnezeiești cântări.

Canonul Învierii
Cântarea III, glas 6
Irmos:
Nu este Sfânt ca Tine, Doamne Dumnezeul meu, Care ai înălțat fruntea credincioșilor Tăi, Bunule; și ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Văzând zidirea pe Dumnezeu răstignit cu trupul, se cutremura de frică; dar cu mâna cea atotțiitoare, a Celui ce a fost răstignit pentru noi, era ținută cu putere.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Moartea fiind zdrobită prin moarte, zace amărâtă fără suflare; căci nerăbdând năvala dumnezeiască a Vieții, cea mai înainte puternică este omorâtă, și tuturor se dăruiește învierea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Minunea dumnezeieștii tale nașteri, Curată, covârșește toată rânduiala firii. Că ai zămislit în pântece pe Dumnezeu, mai presus de fire, și, născându-L, ai rămas pururea fecioară.

Canonul Înălțării
Cântarea III, glas 5
Irmos:
Suitu-Te-ai la Tatăl, Dătătorule de viață, Hristoase, și ne-ai înălțat pe noi, Iubitorule de oameni, cu negrăită milostivirea Ta.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Cetele îngerilor, văzând firea omenească suindu-se împreună cu Tine, Mântuitorule, mirându-se, neîncetat Te lăudau pe Tine.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Se spăimântau cetele îngerești văzându-Te pe Tine, Hristoase, cu trup înălțându-Te, și lăudau Sfântă înălțarea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Roagă neîncetat, Curată, pe Cel ce a ieșit din coapsele tale, ca să mântuiască din înșelăciunea diavolului pe cei ce te laudă pe tine, Maica lui Dumnezeu.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea III, glas 6
Irmos:
Arie cel nebun adăugând păgânește, nelegiuitul, nașterii celei dumnezeiești curgere, pătimire și despărțire, este tăiat de la, trupul Bisericii, cu sabia cea tăioasă a Părinților.

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Ca odinioară dumnezeiescul Avraam, luptându-se toți cinstiții grăitori de Dumnezeu, vitejește au zdrobit pe vrăjmașii Tăi cei nebuni, cu puterea Ta, Bunule.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Adunându-se Sinodul cel întâi al ierarhilor Tăi, Mântuitorule, Te-a propovăduit pe Tine cu dreaptă credință, că Te-ai născut de o ființă cu Tatăl, Cel fară de început și Făcător a toate.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nu poate cuvântul omenesc și nici limba, a te lăuda după vrednicie pe tine, Fecioară; că din tine, Preacurată, a binevoit a Se întrupa fără de sămânță, Hristos, Dătătorul de viață.

Cântarea a 3 a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
Rupt-a legăturile pântecelui celui sterp, și ocara cea greu de răbdat a celei bineroditoare, numai rugăciunea profetesei Ana de demult, a celei purtătoare de spirit umilit, către cel Atotputernic și Dumnezeul cunoștințelor.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Înălțării, glas 6
Plinind rânduiala cea pentru noi și pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cerești, Te-ai înălțat întru mărire, Hristoase, Dumnezeul nostru, nicidecum despărțindu-Te, ci rămânând nedepărtat și zicând celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră.

Icos
Cele pământești pe pământ lăsându-le și cele din țărână, țărânei dându-le, veniți să ne trezim și să ne ridicăm ochii și gândurile la înălțime; să ne înălțăm privirile împreună și simțirile spre porțile cerești; să ne socotim a fi în Muntele Măslinilor și să privim la Mântuitorul purtat pe nor; că de acolo Domnul la ceruri S-a suit; și acolo Iubitorul de dăruire a împărțit daruri Apostolilor Săi, mângâindu-i și întărindu-i pe dânșii, ca un Părinte, îndreptându-i ca pe niște fii și zicând către dânșii: Nu Mă voi despărți de voi; Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră.

Sedealna Sfinților Părinți de la Niceea, glas 4
Luminători preastrăluciți ai adevărului lui Hristos v-ați arătat lumii pe pământ, după adevăr, Fericiților Părinți, nimicind eresurile limbuților celor cu rău nume, și stingând tulburările cele învăpăiate ale hulitorilor. Pentru aceasta, ca niște ierarhi ai lui Hristos, rugați-vă să ne mântuim.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sedealna Înălțării, glas 4
Cel ce Te-ai înălțat la ceruri cu mărire și ai șezut pe același scaun, de-a dreapta Tatălui, de Care nicicum nu Te-ai despărțit, Iubitorule de oameni Hristoase, și ai făgăduit a trimite pe Spiritul Sfânt înțelepților Tăi Ucenici, luminând și gândurile noastre, dă-ne pricepere ca neîncetat să Te lăudăm, Stăpâne.

Canonul Învierii
Cântarea IV, glas 6
Irmos:
Cinstita Biserică, în Domnul prăznuind, cu dumnezeiască cuviință cântă, grăind din inimă curată: Hristos este puterea mea, Dumnezeu și Domnul.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Înflorit-a pomul vieții celei adevărate, Hristoase, că Crucea s-a înfipt și, adăpată fiind cu sânge și cu apă, din coasta Ta cea prea curată, ne-a odrăslit nouă viață.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
De acum șarpele nu-mi va mai pune înainte în chip mincinos îndumnezeirea, că Hristos, îndumnezeitorul firii omenești, mi-a deschis acum, fără de piedică, a vieții cărare.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Cu adevărat de negrăit și de neînțeles sunt pentru cei de pe pământ și din cer, tainele nașterii tale celei dumnezeiești, Născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară.

Canonul Înălțării
Cântarea IV, glas 5
Irmos:
Înălțatu-Te-ai întru mărire, împărate al îngerilor, ca să ne trimiți nouă pe Mângâietorul de la Tatăl. Pentru aceasta grăim: Mărire înălțării Tale, Hristoase!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Când S-a suit Mântuitorul, cu trupul, la Tatăl, s-au mirat de Dânsul oștile îngerilor și au grăit: Mărire înălțării Tale, Hristoase!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Puterile îngerilor grăiau către cele mai de sus: Ridicați porțile, lui Hristos, împăratului nostru; pe Care îl lăudăm împreună cu Tatăl și cu Spiritul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Fecioara a născut și cele ale maicilor nu le-a cunoscut, ci Maică este, și fecioară a rămas; pe care lăudând-o, grăim: Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea IV, glas 6
Irmos:
Arie, care a stricat dreapta credință, cu mintea sa cea nepricepută, este alungat, ca un mădular putred, din Biserică, prin hotărârile Părinților.

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Luptându-Se ceata Părinților pentru Tine, Stăpâne, a înfrânt pe vrăjmașii Tăi, și Te-au preamărit pe Tine, de o ființă cu Tatăl și cu Spiritul.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Mijlocitor ai fost între Dumnezeu și oameni, fiind Dumnezeu și Om, Hristoase. Pentru aceasta, cugetătorii de Dumnezeu, cunoscându-Te pe Tine, un Fiu în două firi Te-au propovăduit.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Mort m-a vădit pe mine gustarea din pom; iar Pomul vieții din tine, Preacurată, arătându-Se, m-a înviat, și moștenitor desfătării raiului m-a făcut!

Cântarea a 4-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
Împărate al împăraților, Unule dintru Unul singur, Cuvinte, Cel ce ai ieșit din Tatăl cel nepricinuit, pe Spiritul Tău cel adevărat, Cel întocmai puternic, Făcător de bine, L-ai trimis Apostolilor celor ce cântau: Mărire puterii Tale, Doamne!

Canonul Învierii
Cântarea V, glas 6
Irmos:
Cu dumnezeiască strălucirea Ta, mă rog Ție, Bunule, luminează sufletele celor ce aleargă dis-de-dimineață la Tine cu dragoste, ca să Te vadă pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești Dumnezeu adevărat, Care din negura greșelilor le chemi.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Datu-mi-au acum Ioc Heruvimii și sabia cea de foc a fugit de la mine, Stăpâne, văzându-Te pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești Dumnezeu adevărat, deschizând tâlharului cale în Rai.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
De acum nu mă mai tem de întoarcerea în pământ, Stăpâne Hristoase; că Tu, din marea milostivire, m-ai ridicat pe mine, cel uitat, din pământ la înălțimea nestricăciunii, prin Învierea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Pe cei ce te mărturisesc, din suflet, pe tine Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i, stăpâna cea bună a lumii; că pe tine te-am câștigat apărătoare nebiruită, ceea ce ești cu adevărat Născătoare de Dumnezeu.

Canonul Înălțării
Cântarea V, glas 5
Irmos:
Umplând toate de veselie, Milostive, la Puterile cele de sus cu trupul Te-ai întors.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Puterile îngerilor, văzându-Te pe Tine înălțându-Te, strigau: Ridicați porțile Împăratului nostru!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Apostolii, văzând pe Mântuitorul înălțându-Se, cu cutremur strigau: Mărire Ție, Împăratului nostru!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Fecioară după naștere te lăudăm pe tine, Născătoare de Dumnezeu, că ai născut lumii, cu trup, pe Dumnezeu-Cuvântul.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea V, glas 6
Irmos:
Frumoase sunt, cu adevărat, picioarele celor ce Te propovăduiesc pe Tine, Cel ce ești Pacea care covârșește toată mintea, a tuturor îngerilor și a oamenilor, Hristoase, și împacă lumea cu mulțimea păcii.

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Dumnezeieștii Dascăli, cei împodobiți după cuviință cu puterea preasfintei preoții, adunându-se, Te-au propovăduit pe Tine, Hristoase, înțelepciune, Putere și Cuvânt ipostatic al Tatălui.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Cei ce ați adăpat Biserica cu undele curate ale apelor învățăturilor lui Hristos, vă desfătați acum la apele odihnei, bucurându-vă în veci.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Făclie luminoasă, cunoscându-te pe tine, Preacurată, care oglindești tuturor pe Hristos, Soarele dreptății, ceea ce singură ești Născătoare de Dumnezeu curată, cerem ocrotirea ta.

Cântarea a 5-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
O, fii cu chipuri luminate ai Bisericii! Primiți curățire mântuitoare de păcate, roua Spiritului cea de foc insuflată. Că acum din Sion a ieșit Legea, harul Spiritului, Cel în chip de limbi de foc.

Canonul Învierii
Cântarea VI, glas 6
Irmos:
Marea vieții văzând-o înălțându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig Ție: Scoate din stricăciune viața mea, mult-Milostive!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Când ai fost răstignit, Stăpâne, ai șters, cu piroanele Tale, blestemul cel ce era asupra noastră; iar cu sulița împuns fiind în coastă, rupând zapisul lui Adam, ai eliberat lumea.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Adam, prin înșelăciune poticnindu-se, s-a prăbușit în prăpastia iadului; iar Tu, Cel ce ești din fire Dumnezeu și milostiv, Te-ai coborât în căutarea lui și, pe umeri purtându-l, împreună cu Tine l-ai înviat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Preacurată Stăpână, care ai născut oamenilor pe Domnul, Ocârmuitorul, potolește tulburarea patimilor mele cea nepotolită și cumplită, și dăruiește liniște inimii mele.

Canonul Înălțării
Cântarea VI, glas 5
Irmos:
Săltat-au Apostolii prin nădejdea Spiritului, văzând astăzi pe Făcătorul ridicându-Se în înălțime și cu frică au strigat: Mărire înălțării Tale!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Au stat înainte îngerii, Hristoase, strigând Ucenicilor Tăi: Așa cum ați văzut pe Hristos suindu-Se cu trupul, tot așa va să vină iarăși, ca Judecător drept al tuturor.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Când Te-au văzut pe Tine Puterile cerești, Mântuitorul nostru, ridicându-Te în înălțime cu trupul, strigau, zicând: Mare este, Stăpâne, iubirea Ta de oameni!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Rug nears și munte, scară însuflețită și poartă cerească, după vrednicie te mărim pe tine, Marie preamărită, lauda dreptcredincioșilor.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea VI, glas 6
Irmos:
Semănătorul de neghină, Arie, cel numit cu numele nebuniei, nu s-a putut ascunde de Pronia cea de negrăit; că râvnind lui Iuda, a crăpat vicleanul ca și acela.

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Dumnezeiasca și cinstita adunare a Părinților, Te propovăduiește pe Tine, Stăpâne, Cel ce ești raza cea singură născută, strălucind din Ființa părintească, și Fiu născut mai înainte de toți vecii.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Pântecele din care a țâșnit șuvoiul cel tulbure și de nebăut al eresurilor celor nelegiuite a fost spart, precum se spune, cu plugul rugăciunii dumnezeieștilor preoți.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Moise, cel mare între profeți, te-a profețit în scris chivot și masă, sfeșnic și năstrapă, însemnând în chip tainic întruparea din tine a Celui Preaînalt, Maică Fecioară.

Cântarea a 6-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
Curățire și mântuire, Hristoase, Stăpâne, ne-ai strălucit nouă din Fecioara; că precum pe profetul Iona, din pântecele fiarei celei din mare întreg l-ai scos, așa să scoți din stricăciune pe Adam cel căzut, cu tot neamul.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție mărire înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Sfinților Părinți de la Niceea, glas 8
Propovăduirea Apostolilor și dogmele Părinților au întărit Bisericii o singură credință; care purtând haina adevărului, cea țesută din Teologia cea de sus, drept învață și preamărește taina cea mare a dreptei cinstiri de Dumnezeu.

Icos
Să ascultăm Biserica lui Dumnezeu, care strigă cu înaltă glăsuire: Cel însetat să vină la Mine și să bea; paharul pe care-l țin Eu, este pahar al înțelepciunii; băutura lui am dres-o cu cuvântul adevărului, turnând nu din apa grăirii împotrivă, ci dintr-a mărturisirii; din care bând Israel cel de acum vede pe Dumnezeu, grăind: Vedeți, că Eu însumi sunt și nu Mă schimb; Eu sunt Dumnezeu întâi, Eu și după acestea și afară de Mine nu este altul nicidecum. Cei ce se împărtășesc din Acesta se vor sătura și vor lăuda taina cea mare a dreptei cinstiri de Dumnezeu.

Sinaxar
În această zi, Duminica a șaptea a Paștilor, sărbătorim întâiul Sinod Ecumenic din Niceea, a celor 318 Părinți, purtători de Dumnezeu.
Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin.

Canonul Învierii
Cântarea VII, glas 6
Irmos:
Îngerul a făcut cuptorul umezit de roua curioșilor tineri; iar pe haldei porunca lui Dumnezeu arzându-i, a înduplecat pe tiran a grăi: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Îndurerat de Patima Ta, soarele în negură s-a îmbrăcat, și în plină zi lumina s-a întunecat peste tot pământul, Stăpâne, strigând: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
La coborârea Ta, Hristoase, îmbrăcatu-s-au în lumină cele mai de jos; iar strămoșul, arătându-se plin de bucurie, dănțuind sălta, grăind: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Prin tine, Maică Fecioară, lumină strălucitoare a răsărit la toată lumea; că ai născut pe Dumnezeu, Făcătorul a toate, pe Care roagă-L, Preacurată, să trimită credincioșilor mare milă.

Canonul Înălțării
Cântarea VII, glas 5
Irmos
Cel ce Te-ai înălțat pe nor de lumină și ai mântuit lumea, bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Pe umeri ridicând, Mântuitorule, firea cea rătăcită și înălțându-Te, ai adus-o la Dumnezeu și Tatăl.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Cel ce Te-ai suit cu trupul la Părintele cel fără de trup, bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Cel ce Te-ai născut din Fecioara, pe care ai făcut-o Născătoare de Dumnezeu, bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri!

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea VII, glas 6
Irmos:
Biruit-ați pe Arie cel cu numele nebuniei, care cumplit a înnebunit și grăia cuvinte nedrepte împotriva lui Dumnezeu Celui din înălțime; că n-a voit a zice Fiului: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri!

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Fiului tunetului asemănându-vă, Minunaților, cu gurile voastre cele în chipul focului, pe toți îi învățați să strige Cuvântului, Celui împreună fără de început cu Tatăl și împreună șezător pe scaun: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Ca niște întraripați ați venit în ajutorul Cuvântului, de Dumnezeu fericiților; că de la marginile lumii, Spiritul Sfânt v-a adunat pe voi să grăiți: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinților noștri!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pe cei trei tineri cuptorul nu i-a ars, cu aceasta mai-nainte Închipuind nașterea ta; că dumnezeiescul foc s-a sălășluit în tine, nearzându-te, și pe toți i-a luminat să zică: Bine ești cuvântată, ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.

Cântarea a 7-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
Cu un glas a răsunat cântarea organelor, spre a cinsti pe idolul cel făcut din aur și neînsuflețit. Iar harul cel purtător de lumină al Mângâietorului ne îndeamnă să strigăm cu evlavie: Treime una, deopotrivă puternică și fără de început, binecuvântată ești.

Canonul Învierii
Cântarea VIII, glas 6
Irmos:
Din văpaie ai izvorât cuvioșilor rouă, iar jertfa dreptului ai ars-o cu apă; că toate le faci, Hristoase, numai cu voirea; pe Tine Te preaînălțăm întru toți vecii.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Pe poporul iudeilor, cel mai înainte ucigaș de profeți, zavistia l-a făcut acum ucigător de Dumnezeu, răstignindu-Te pe Tine pe cruce, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Care Te preaînălțăm întru toți vecii.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Cămările cerești nu le-ai părăsit, Hristoase, și în iad coborându-Te, ai sculat împreună cu Tine, pe tot omul care zăcea în stricăciune. Pentru aceasta Te preaînălțăm întru toți vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Din lumină ai zămislit pe Dătătorul de lumină, Cuvântul, și născându-L pe El negrăit, te-ai preamărit; că Spiritul cel dumnezeiesc în tine, Fecioară, S-a sălășluit. Pentru aceasta te lăudăm întru toți vecii.

Canonul Înălțării
Cântarea VIII, glas 5
Irmos:
Pe Hristos, Dătătorul de viață, Cel ce S-a înălțat cu amândouă firile la ceruri, întru mărire, și este împreună cu Tatăl șezător, preoților lăudați-L, popoare preaînălțați-L întru toți vecii!

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Pe Tine, Cel ce ai mântuit făptura din robia idolilor, și ai înfățișat-o liberă înaintea Părintelui Tău, Te lăudăm Mântuitorule, și Te preaînălțăm întru toți vecii.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Pe Cel ce cu coborârea Sa a zdrobit pe potrivnicul și cu suirea Sa a înălțat pe om, preoților lăudați-L, popoarelor preaînălțați-L întru toți vecii!
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Mai presus decât Heruvimii te-ai arătat, Curată Născătoare de Dumnezeu, purtând în pântecele tău pe Cel ce șade pe ei; pe Care noi oamenii, împreună cu cei fără de trupuri, îl preamărim întru toți vecii.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea VIII, glas 6
Irmos:
Luminându-se cu razele Dumnezeirii Tale, păstorii Tăi cei buni pe Tine Te-au mărturisit Făcător al tuturor și Domn; pe Care Te preaînălțăm întru toți vecii.

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Adunarea cea prealăudată a Păstorilor adunându-se acum, cu dumnezeiască însuflare teologhisind Treimea cea nezidită, învață pe toți să cânte: Pe Tine Te preaînălțăm întru toți vecii!

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Spiritul Sfânt, Dumnezeu.

Ierarhii, păstorii cei vrednici de laudă, luminează Biserica lui Hristos, unii într-un loc, alții într-altul, cu frumusețe împodobind-o și preaînălțând pe Hristos în veci.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

În chip tainic Te-au văzut mai-nainte toți profeții, prin semne minunate, că vei naște pe Cuvântul; că trup luând din tine, a ieșit din tine Dumnezeu și om; pe Care îl preaînălțăm întru toți vecii.

Cântarea a 8-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului cântându-I și preaînălțăndu-L întru toți vecii
Chipul cel cu trei străluciri al dumnezeieștii Stăpâniri dezleagă legăturile și răcorește văpaia. Tinerii cântă și toată făptură cea zidită binecuvintează pe Unul Mântuitorul și a toate Ziditorul, ca pe un Făcător de bine.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Stih 1: Mărește, sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 2: Că a căutat spre smerenia servei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.

Stih 3: Că mi-a făcut mie lucruri mari Cel puternic, și sfânt este numele Lui și mila Lui în neam și în neam, spre cei ce se tem de El.

Stih 4: Făcut-a tărie cu brațul Său Domnul, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.

Stih 5: Coborât-a pe cei puternici de pe scaune și a înălțat pe cei smeriți, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăți și pe cei bogați i-a scos afară deșerți.

Stih 6: Primit-a pe Israel, robul său, că și-a adus aminte de îndurare precum a grăit către părinții noștri, lui Avraam și seminției lui până în veac.

Canonul Învierii
Cântarea IX, glas 6
Irmos:
Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor; spre Care nu cutează a căuta oștile îngerești; iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L cu oștile cerești, pe tine te fericim.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Neîmpărtășit patimilor ai rămas, Cuvinte al lui Dumnezeu, împreunându-Te în trup cu patimile; dar pe om l-ai dezlegat din patimi, pătimitor făcându-Te, Mântuitorul nostru; că Singur ești fară de patimă și Atotputernic.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Stricăciunea morții primind, neatins de stricăciune ai păzit trupul Tău; iar sufletul Tău, cel de viață făcător și dumnezeiesc, Stăpâne, nu a rămas în iad; ci ca din somn sculându-Te, împreună ne-ai ridicat pe noi.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Pe Dumnezeu-Tatăl și pe Fiul, Cel împreună fără de început, toți oamenii cu buze curate Îi mărim și puterea cea negrăită și preamărită a Preasfântului Spirit o cinstim; că Una este Treimea atotputernică și nedespărțită.

Canonul Înălțării
Cântarea IX, glas 5
Irmos:

Pe Tine, Mântuitorul lumii, Hristoase Dumnezeule, văzându-Te, Apostolii Înălțându-Te dumnezeiește, cu frică săltând, Te preamăreau.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Trupul Tău cel Îndumnezeit văzându-L îngerii în înălțime, Hristoase, își făceau semn unii altora, zicând: Cu adevărat, Acesta este Dumnezeul nostru.

Stih: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție!
Văzându-Te pe Tine, Hristoase Dumnezeule, cetele celor fără de trupuri suindu-Te pe nori, strigau: Ridicați porțile Împăratului măririi!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!
Bucură-te Născătoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos Dumnezeu; că văzând astăzi pe cel ce L-ai născut, înălțându-Se de pe pământ, împreună cu îngerii îl preamăreai.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea IX, glas 6
Irmos:
Cuvântul, Cel mai înainte de veci, Cel împreună cu Tatăl fără de început și împreună pe scaun șezător, aflându-vă pe voi ajutoare, v-a adunat, întrarmându-vă cu puterea cea tare a Spiritului; pe Care acum, Preasfințiților, împreună cu oștile cerești, pururea Îl preamăriți.

Stih: Sfinților Părinți, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Pășunea ereziei celei cumplite a lui Arie ați îngrădit-o ca niște doctori ai sufletelor și ai trupurilor, punând înaintea tuturor Simbolul credinței; pe care acum noi avându-l, pururea preamărim pomenirea voastră, lucrătorilor de cele sfinte.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Hristoase, Cel ce ești lumină preacurată, mântuiește sufletul meu de negura patimilor, cu rugăciunile slujitorilor Tăi, Stăpâne, care acum Te-au propovăduit pe Tine fără de început, nezidit, Făcător a toate și Dumnezeu, împreună fără de început cu Tatăl.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acum s-a dăruit morților înviere, prin nașterea ta cea neînțeleasă și de negrăit, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână; că Viața, îmbrăcând trup din tine, a strălucit tuturor și tristețea morții în chip vădit a risipit.

Cântarea a 9-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4:
Bucură-te, Împărăteasă Maică, lauda fecioarelor, că toată gura cea limpede bine-grăitoare, vorbind, nu te poate lăuda după cuviință; și orice minte e neputincioasă să priceapă nașterea ta. Pentru aceasta, cu un glas pe tine te mărim.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cerești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru, și vă închinați așternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea a 10 a. A Învierii
Marea Tiberiadei, odinioară, cu feciorii lui Zevedeu, pe Natanail, cu Petru și cu alți doi, și pe Toma, i-a avut la pescuit; care, după porunca lui Hristos de-a dreapta aruncând, au prins mulțime de pești; pe care Petru cunoscându-l, către El a înotat; cărora a treia oară s-a arătat, și pâine le-a arătat și pește pe cărbuni.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Luminătoarea Sfinților Părinți de la Niceea, glas 2
Pomenirea dumnezeieștilor Părinți prăznuind astăzi, cu mijlocirile lor ne rugăm Ție, Preaîndurate: Mântuiește pe poporul Tău, Doamne, de toată vătămarea eresurilor și ne învrednicește pe toți să preamărim pe Tatăl, pe Cuvântul și pe Spiritul Sfânt.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Luminătoarea Înălțării, glas 2
Privind Ucenicii la Tine, Te-ai înălțat, Hristoase, la Tatăl, împreună cu Dânsul șezând. Îngerii, înainte alergând, strigau: Ridicați porțile, ridicați! Că împăratul S-a înălțat la mărirea cea începătoare de lumină.

La Laude

Stihirile Laudelor Învierii, glas 6

Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați pe El întru cele înalte; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Psalm 148, 1)

Lăudați pe El toți îngerii Lui, Lăudați pe El toate puterile Lui; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Psalmul 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Psalm 149, 9)

Crucea Ta, Doamne, viață și înviere poporului Tău este; și în dânsa nădăjduind, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat, Te lăudăm; miluiește-ne pe noi.

Lăudați pe Domnul întru Sfinții Lui, lăudați-L pe El întru tăria puterii Lui. (Psalmul 150, 1)

Îngroparea Ta, Stăpâne, Raiul a deschis neamului omenesc; și din stricăciune mântuindu-ne, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat, Te lăudăm; miluiește-ne pe noi.

Lăudați-L pe El întru puterile Lui, lăudați-L pe El după mulțimea măririi Lui. (Psalm 150, 2)

Cu Tatăl și cu Spiritul, pe Hristos să-L lăudăm, pe Cel ce a înviat din morți, și către Dânsul să grăim: Tu ești viața și învierea noastră; miluiește-ne pe noi.

Lăudați-L pe El în glas de trâmbiță, lăudați-L pe El în psaltire și în alăută. (Psalm 150, 3)

A treia zi ai înviat din mormânt, Hristoase, precum este scris, și împreună ai sculat pe strămoșul nostru. Pentru aceasta Te și mărește neamul omenesc și laudă învierea Ta.

Lăudați-L pe El în timpane și în horă, lăudați-L pe El în strune și în organe. (Psalm 150, 4)

Stihirile laudelor Sfinților Părinți de la Niceea, glas 6
Adunând toată știința sufletului, și împreună cu dumnezeiescul Spirit cercetând, Sfinții Părinți au așternut în scris, cu litere dumnezeiești, sfântul Simbol, în care, preamăriții, preafericiții și cu adevărat de Dumnezeu cugetătorii Părinți, urmând vădit învățăturile Apostolilor, ne învață foarte lămurit că Cuvântul este deopotrivă fară de început cu Tatăl și cu totul adevărat de aceeași ființă.

Lăudați-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudați-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Psalm 150, 5-6)

Adunând toată știința sufletului, și împreună cu dumnezeiescul Spirit cercetând, Sfinții Părinți au așternut în scris, cu litere dumnezeiești, sfântul Simbol, în care, preamăriții, preafericiții și cu adevărat de Dumnezeu cugetătorii Părinți, urmând vădit învățăturile Apostolilor, ne învață foarte lămurit că Cuvântul este deopotrivă fară de început cu Tatăl și cu totul adevărat de aceeași ființă.

Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeul părinților noștri și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. (Cântarea celor trei tineri 1, 2)
Fericiții înainte-stătători ai evangheliceștilor dogme și ai învățăturii celei mai presus de fire, primind toată luminarea Sfântului Spirit, au rostit din dumnezeiască insuflare, în cuvinte puține, dar cu mult înțeles, adevărul cel mai presus de fire, ca niște propovăduitori ai lui Hristos, luând de sus, în chip vădit, descoperirea lor, și, luminați fiind, au așternut în scris hotărârea cea de la Dumnezeu învățată.

Adunați-I Lui pe cuvioșii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El pentru jertfe. (Psalm 49, 6)
Dumnezeieștii Păstori, ca niște slujitori cu totul credincioși ai lui Hristos și cunoscători preasfințiți ai dumnezeieștii propovăduiri, strângându-și toată iscusința lor păstorească și mânați fiind acum de o preaîndreptățită mânie, au alungat cu praștia Spiritului pe lupii cei primejdioși și molipsitori, izgonind din staulul Bisericii pe cei ce căzuseră spre moarte și erau ca niște bolnavi fără vindecare.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

A Sfinților Părinți de la Niceea, glas 8
Ceata Sfinților Părinți, adunându-se de la marginile lumii, a pus în dogmă o ființă și o fire a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, și învățătura despre Dumnezeu au predat-o lămurit Bisericii; pe care, lăudându-i cu credință, să-i fericim, zicând: O! Dumnezeiască tabără, ostași grăitori de Dumnezeu ai oștii Domnului; luceferi mult luminători ai cerului; turnurile cele de nesurpat ale Sionului celui tainic; florile Raiului cele cu mireasma Mirului; gurile cele cu totul de aur ale Cuvântului; lauda Niceei, podoaba lumii, rugați-vă neîncetat pentru sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei, glas 2
Preabinecuvântată ești, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că, prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât și noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, grăim: Binecuvântat ești, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit așa, mărire Ție!

Preotul: Mărire ție, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îți mulțumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotținătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, și Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mielușelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluiește-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primește rugăciunea noastră, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui,
și te îndură spre noi.
Că Tu ești unul Sfânt, Tu ești unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
și voi lăuda numele Tău în veac, și în veacul veacului,
Învrednicește-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine ești cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinților noștri,
și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Bine ești cuvântat, Doamne:
învață-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam. Eu am zis: Doamne, miluiește-mă, vindecă sufletul meu, că am greșit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieții,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Și acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Învierii, glas 8
Înviat-ai din mormânt și legăturile iadului le-ai rupt; stricat-ai osânda morții, Doamne, pe toți din cursele potrivnicului scăpându-i; arătându-Te pe Tine Apostolilor Tăi, i-ai la propovăduire; și prin ei pacea Ta ai dăruit lumii, unule mult-Milostive.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Duminica a VII-a a Paștelui

Utrenia Duminicii a VII-a a Paștilor. A Părinților de la Niceea