Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Impărate ceresc…

Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, Părinte!

Preotul: Mărire sfintei, celei de o fiinţă, şi de viaţă făcătoarei, şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Apoi:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulţit, cei ce mă necăjesc,
mulţi împotriva mea se ridică!
Mulţi zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti,
gloria mea, şi Cel ce înalţi capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
şi din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulţimii,
de cei ce din toate părţile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuieşte-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toţi cei ce zadarnic mă duşmănesc;
dinţii celor păcătoşi i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
şi peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Şi iarăşi: Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerţi,
Că săgeţile Tale m-au lovit,
şi ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârşit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât şi-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, şi m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că şalele mele s-au umplut de putreziciune,
şi nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost şi m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorinţa mea,
şi suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
şi lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei şi vecinii mei spre mine s-au apropiat şi s-au oprit;
şi cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Şi se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
şi, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deşertăciuni,
şi vicleşuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
şi ca un mut, ce nu-şi deschide gura sa.
Şi m-am făcut ca un om, ce nu aude,
şi în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei;
şi când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aştept,
şi durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
şi nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar duşmanii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine
şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62

Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum şi trupul meu,
în pământ pustiu, şi neumblat, şi fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta şi gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieţii;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viaţa mea,
şi întru numele Tău voi înălţa mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă şi de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în aşternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi şacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.
Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
şi sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morţi voi fi liber.
Asemenea unor răniţi ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
şi care din mâna Ta au fost lepădaţi.
Aşezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, şi în umbra morţii.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
şi toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuţii mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, şi nu pot ieşi;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morţi vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morţi, şi Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
şi adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaşte-se-vor întru întuneric minunile Tale,
şi dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci faţa Ta de către mine?
Amărât sunt eu şi întru necazuri, din tinereţele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit şi fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoşările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten şi vecin,
şi pe cunoscuţii mei, pentru ticăloşie.
Şi iarăşi: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.

Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
şi nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viaţa ta,
pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
şi judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător şi milostiv e Domnul, îndelung răbdător şi mult milostiv;
nu până în sfârşit se va mânia, nici până în veac va ţine mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluieşte un tată pe fii;
aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-şi-a aminte, că ţărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, aşa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, şi nu va mai fi,
şi nu se va cunoaşte nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac şi până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
şi-şi aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer şi-a gătit scaunul
şi împărăţia Lui toate le stăpâneşte.
Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniţi cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceţi voia Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Şi iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Şi să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit duşmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viaţa mea.
Aşezatu-m-a întru întuneric, ca pe morţii veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci faţa Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la duşmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povăţui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viaţă.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
şi întru mila Ta vei zdrobi pe duşmanii mei.
Şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Şi iarăşi: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
şi să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povăţui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulţumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, şi să chemăm numele tău cel sfânt; şi să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viaţa noastră. Şi acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feţei măririi tale celei sfinte, şi aşteaptă de la tine bogată milă; şi le dă lor, ca slujind ţie totdeauna cu frică şi cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înţelepţeşte-ne, să facem întru frica ta dreptate şi sfinţenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, şi ne auzi pe noi; şi pomeneşte, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de faţă, şi se roagă, pe toţi pe nume, şi-i mântuieşte cu puterea ta; binecuvântează poporul tău şi sfinţeşte moştenirea ta; pace dăruieşte lumii tale, bisericilor tale, preoţilor, şi tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, şi de mare-cuviinţă numele tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, şi îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipeşte toată negura de pe inimile noastre; dăruieşte-ne nouă soarele dreptăţii, şi nevătămată păzeşte viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează paşii noştri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei şi ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugăciunile de dimineaţa. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce eşti sfânt şi necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre lauda şi ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primeşte-ne pe noi, cei ce şi acum ne închinăm ţie, şi după putinţă îţi mulţumim; şi ne dăruieşte toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, şi ai zilei, şi moştenitori ai bunătăţilor tale cele veşnice. Pomeneşte, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, şi pe tot poporul tău, ce este de faţă, şi se roagă împreună cu noi, şi pe toţi fraţii noştri, care sunt pe uscat, pe mare, şi în tot locul stăpânirii tale, care aşteaptă iubirea ta de oameni; şi tuturor le dăruieşte mila ta cea mare. — Ca mântuiţi fiind cu sufletul şi cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat şi binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăţilor, izvorule ce pururea izvorăşti, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice şi atotstăpâni-torule, toţi ne închinăm, şi ne rugăm ţie, chemând milele tale şi îndurările tale, spre ajutorul şi paza smereniei noastre. Pomeneşte, Doamne, pe robii tăi, şi primeşte rugăciunile cele de dimineaţa ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, şi nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toţi ne păzeşte cu îndurările tale. Pomeneşte, Doamne, pe cei ce priveghează şi cântă, spre mărirea ta, şi a unuia născut Fiului tău şi Dumnezeului nostru, şi al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor şi păzitor; primeşte rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri şi înţelegător. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul şi Făcătorul de bine al sufletelor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopţii ce a trecut, şi ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ţie, Doamne: dă-ne har, şi putere, ca să ne învrednicim a cânta ţie cu înţelegere, şi a te ruga neîncetat cu frică şi cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomeneşte, Doamne, şi pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânşii, şi-i miluieşte; şi sfărâmă sub picioarele lor pe duşmanii cei nevăzuţi şi potrivnici luptători. — Că tu eşti împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, şi primeşte ale noastre mulţumiri cele după putinţă; şi ne învaţă îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu ştim, de nu ne vei povăţui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ţie: orice am greşit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur eşti sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieţii noastre, şi întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăţiei tale pururea binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, nădejde tare, dragoste nefă-ţarnică; binecuvântează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit împărăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Străluceşte în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei dumnezeirii tale, şi deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi şi frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petre-cem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind şi făcând. — Că tu eşti sfinţirea şi luminarea noastră, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăinţă, iertare ai dăruit oamenilor, şi pildă a cunoaşterii de păcate, şi a mărturisirii, ne-ai arătat pocăinţa proorocului David spre iertare: însuţi, Stăpâne, pe noi cei căzuţi în multe şi mari greşeli, miluieşte-ne după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale curăţeşte fărădelegile noastre. Că ţie ţi-am greşit, Doamne, celui ce ştii şi cele nearătate şi ascunse ale inimilor oamenilor, şi celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; şi inimă curată zidind întru noi, şi cu spirit stăpânitor întărindu-ne, şi bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la faţa ta: ci binevoieşte, ca un bun şi iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ţi aducem jertfă de dreptate, şi prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai aşezat puteri cuvân-tătoare şi înţelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, şi ţie ne cucerim: primeşte preamărirea noastră, cea după putinţă, împreună cu a tuturor făpturilor tale, şi ne răsplăteşte cu darurile cele bogate ale bunătăţii tale; că ţie se pleacă tot genunchiul, al celor cereşti, şi al celor pământeşti, şi al celor dedesubt, şi toată suflarea şi făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur eşti Dumnezeu adevărat şi mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cereşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, şi mulţumim ţie, Dumnezeul părinţilor noştri, că ne-a trecut umbra nopţii, şi ne-ai arătat iarăşi lumina zilei; ci ne rugăm bunătăţii tale: fii milostiv păcatelor noastre, şi primeşte rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv şi atotputernic. Străluceşte în inimile noastre soarele cel adevărat al dreptăţii tale; luminează mintea noastră, şi simţurile toate le păzeşte, ca umblând ca ziua cu bunăcuviinţă pe calea poruncilor tale, să ajungem la viaţa cea veşnică — pentru că la tine este izvorul vieţii — şi să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru sfânt locașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 7
Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, şi întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunată în ochii noştri.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este, cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi:

Troparul Învierii, glas 7
Stricat-ai cu Crucea Ta moartea, deschis-ai tâlharului raiul; plângerea purtătoarelor de mir o ai schimbat, şi apostolilor a propovădui le-ai poruncit, că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.

A Sfântului Apostol Timotei, glas 4
Bunătatea învăţându-te şi întru toate treaz fiind, întru buna conştiinţă cu sfântă cuviință îmbrăcându-te, din vasul alegerii ai scos cele negrăite; şi credinţa păzind, aceeaşi cale ai săvârşit, Apostole Timotei, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

A Cuviosului martir Anastasie, glas 4
Mucenicul Tău, Doamne, Anastasie, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a câștigat de la Tine, Dumnezeul nostru; că având tăria Ta, pe tirani a învins; înfrânt-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei, glas 4
Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat; Dumnezeu întru unire neamestecată întrupându-Se, și Crucea de bunăvoie pentru noi răbdând; prin care, înviind pe cel întâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne ale glasului 7, din Octoih
Viaţa în mormânt zăcea şi pecetea peste piatră era pusă; ca pe un împărat adormit ostaşii străjuiau pe Hristos şi Îngerii Îl măreau ca pe un Dumnezeu fără de moarte. Iar femeile grăiau: Înviat-a Domnul, dând lumii mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Cel ce, cu îngroparea Ta cea de trei zile, ai prădat moartea şi pe omul cel pierdut, cu Învierea Ta cea purtătoare de viaţă l-ai ridicat, Hristoase Dumnezeule, ca un iubitor de oameni, mărire Ţie!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Pe Hristos-Dumnezeu, Cel ce S-a răstignit pentru noi şi a înviat şi a zdrobit puterea morţii, neîncetat roagă-L, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, să mântuiască sufletele noastre.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne ale glasului 7, din Octoih
Pecetluit fiind mormântul, Viaţă din groapă ai răsărit, Hristoase Dumnezeule; şi uşile fiind încuiate, înaintea Ucenicilor ai stat, Învierea tuturor, spirit drept printr-înşii înnoindu-ne nouă, după mare mila Ta.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

La mormânt au alergat femeile, cu lacrimi mir purtând şi ostaşii străjuindu-Te pe Tine, Împăratul tuturor, grăiau între ele: Cine va prăvăli nouă piatra? Înviat-a Îngerul Sfatului celui mare, călcând moartea; atotputernice Doamne, mărire Ţie!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, ceea ce eşti plină de daruri, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, limanul şi ocrotirea neamului omenesc, că din tine S-a întrupat Mântuitorul lumii; că singură eşti Maică şi Fecioară, pururea binecuvântată şi preamărită. Roagă-te lui Hristos-Dumnezeu să dăruiască pace la toată lumea.

Binecuvântările Învierii, glas 5
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morţi socotit fiind, şi puterea morţii stricând, Mântuitorule, şi împreună cu tine pe Adam ridicându-l, şi din iad pe toţi eliberându-i.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecaţi, o, învăţăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, şi cunoaşteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, şi a zis: Vremea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

A Treimii.
Inchinămu-ne Tatălui, şi Fiului acestuia, şi Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, şi bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; şi pe cei căzuţi din viaţă la aceeaşi i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu şi om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul glasului 7
Cel ce ai luat chipul nostru şi ai răbdat Crucea trupeşte, mântuieşte-mă cu Învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, ca un iubitor de oameni.

Antifoanele glasului 7

Antifonul I
Robia Sionului din rătăcire ai întors-o; şi pe mine, Mântuitorule, mă viază, scoţându-mă din robia patimii.

Cel ce seamănă în austru rele pătimiri, posturi cu lacrimi, acesta va secera snopii de bucurie ai hranei celei de viață veşnică.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

În Sfântul Spirit este izvorul dumnezeieştilor vistierii, din care sunt înţelepciunea, înţelegerea, frica; Aceluia se cuvin laudă, mărire, cinste şi putere.

Antifonul II
De n-ar zidi Domnul casa sufletului, în zadar ne-am osteni; că fără de Acesta, nici lucrare, nici cuvânt nu se săvârşesc.

Ca o roadă a pântecelui, Sfinţii, prin mişcarea Spiritului, odrăslesc dogme părinteşti ale moştenirii fieşti.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prin Sfântul Spirit toate împreună îşi au fiinţa; că mai înainte de toate este Dumnezeu, Stăpânie a tuturor, Lumină neapropiată, Viaţă a tuturor.

Antifonul III
Cei ce se tem de Domnul, căile vieţii aflând, acum şi pururea vor fi fericiţi cu mărire neveștejită.

Împrejurul mesei tale, ca nişte odrasle văzând pe fiii tăi, bucură-te şi te veseleşte, începătorule al turmei, aducându-i pe aceştia lui Hristos.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

În Sfânt Spirit este adânc de daruri, bogăţie de mărire, adânc mare de judecăţi; că întocmai mărit şi cinstit este cu Tatăl şi cu Fiul.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimenul glasului 7
Scoală-Te, Doamne Dumnezeul meu, înalţă-se mâna Ta, nu uita de săracii Tăi până în sfârşit. (Ps. 9, 32)

Stih: Lăuda-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale. (Ps. 9, 1)

Scoală-Te, Doamne Dumnezeul meu, înalţă-se mâna Ta, nu uita de săracii Tăi până în sfârşit. (Ps. 9, 32)

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 7
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.

Apoi:
Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)

Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!

Poporul: Şi spiritului tău.

Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Ioan, citire:

Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia a X-a, a Învierii. Evanghelia după Ioan (21, 1-14)

In vremea aceea, după ce a înviat din morţi, Isus S-a arătat iarăşi discipolilor, la Marea Tiberiadei, şi S-a arătat Erau împreună Simon-Petru şi Toma, cel numit Geamănul, şi Natanael, cel din Cana Galileei, şi fiii lui Zevedeu şi alţi doi din discipolii Lui. A zis către ei Simon-Petru: Mă duc să pescuiesc. Ceilalţi i-au răspuns: Mergem şi noi cu tine. Şi au ieşit şi s-au suit în corabie, dar în noaptea aceea n-au prins nimic. Iar când s-a făcut dimineaţă, Isus a stat la ţărm; dar discipolii nu ştiau că este Isus. Deci le-a zis Isus: Fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare? Ei I-au răspuns: Nu avem. Iar El le-a zis: Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi afla. Deci, au aruncat-o şi nu mai puteau s-o tragă de mulţimea peştilor. Atunci, discipolul acela, pe care-l iubea Isus, i-a zis lui Petru: Domnul este! Deci Simon-Petru, auzind că este Domnul, şi-a luat haina, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în apă. Iar ceilalţi discipoli au venit cu corabia, căci nu erau departe de ţărm, ci la două sute de coţi, trăgând mreaja cu peşti. Deci, când au ieşit la ţărm, au văzut jar întins şi peşte pus deasupra şi pâine. Isus le-a zis: Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum. Simon-Petru s-a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei; şi, atâţia fiind, totuşi mreaja nu s-a rupt. Isus le-a zis: Veniţi de prânziţi. Şi nici unul dintre discipoli nu îndrăznea să-L întrebe: Cine eşti Tu?, ştiind că este Domnul. Deci, a venit Isus şi a luat pâinea şi le-a dat-o lor, de asemenea şi peştele. Aceasta este, acum, a treia oară când Isus S-a arătat ucenicilor Săi, după ce a înviat din morţi.

Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

Invierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Glas 2
Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, şterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, şterge mulţimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6
Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegile noastre.

Stihiră, glas 6
Inviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică şi mare milă.

Preotul: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul tău şi binecuvântează moştenirea ta; cercetează lumea ta cu milă şi cu îndurări; înalţă puterea creştinilor dreptcredincioşi; şi trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cereşti Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător şi Botezător Ioan; ale sfinţilor măriţi şi întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noştri şi ai lumii mari Dascăli şi Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, şi Ioan Gură-de-aur; şi ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinţilor măriţi şi bine învingători Martiri ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim și Ana, ale Sfântului Apostol Timotei și ale Cuviosului martir Anastasie a căror pomenire o facem și ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie, şi te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANOANELE

Canonul Învierii glasului 7, din Octoih.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu, din Octoih.
Canonul Sfântului Apostol Timotei, din Minei.
Canonul Cuviosului martir Anastasie, din Minei.
Catavasiile Întâmpinării Domnului.

Canonul Învierii
Cântarea I, glas 7
Irmos:
Cu voia Ta, Doamne, întru învârtoşarea pământului s-a schimbat firea apelor cea mai lesne curgătoare; pentru aceasta, neudat trecând Israel cu picioarele, cântă Ţie cântare de biruinţă.

Osânditu-s-a tirania morţii prin lemnul Crucii, cu moartea Ta cea nedreaptă fiind Tu osândit, Doamne. Pentru aceasta, domnul întunericului nebiruindu-Te pe Tine, după dreptate a fost izgonit.

Iadul, apropiindu-se de Tine şi cu dinţii neputând să sfărâme trupul Tău, fălcile şi-a zdrobit. Pentru aceasta, Mântuitorule, ai înviat a treia zi, dezlegând durerile morţii.

Dezlegatu-s-au durerile strămoaşei Eva, că scăpând de dureri, fără ispită bărbătească ai născut. Pentru aceasta, lămurit ştiindu-te Născătoare de Dumnezeu preacurată, toţi te mărim.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Fecioară, care ai născut pe Adâncul milostivirii, luminează sufletul meu cu strălucirea ta cea purtătoare de lumină, ca după vrednicie să laud adâncul minunilor tale.

Cuvântul văzându-ne răniţi cu săgeata păcatului, ca un făcător de bine spre noi S-a milostivit. Pentru aceasta, S-a unit în chip de negrăit cu trupul cel din tine, Preacurată.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Răscolirile patimilor şi întunericul necunoştinţei risipeşte-le, prin rugăciunile tale, Fericite, cu darul cel luminos al nepătimirii, ca să te laud acum, după vrednicie, slujitorule al celor dumnezeieşti.

Cunoscătorul cel de mai înainte şi Dumnezeu, Cel ce cu înţeleaptă purtare de grijă se îngrijeşte de toate nevoile noastre, văzând frumuseţea cugetului tău, Timotei, te-a învrednicit a fi împreună slujitor cu dumnezeieştii Apostoli.

O începătorie mai presus de fire care poartă de grijă tuturor cunoaştem. Că Timotei, elin fiind, luminându-se cu harul lui Hristos, se numără acum apostol împreună cu dumnezeiescul Pavel.

Canonul Cuviosului martir Anastasie
Luminându-se cu zorile cele prealuminate ale Învierii Tale, Hristoase, Anastasie cel numit cu numele Învierii, pornind de la răsărit, ca un soare luminează acum cu minunile Biserica.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Fiind plin de dragoste dumnezeiască ai răbdat cu bărbăţie chinurile, Martire Anastasie; şi cu frumuseţile cele sihăstreşti fiind împodobit, cu bucurie te-ai adus lui Hristos jertfă cu bun miros, preaalesule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Maica lui Dumnezeu, roagă pe Cuvântul, pe Care L-ai născut şi a venit la noi trupeşte, să fie blând şi milostiv pentru cei credincioşi; că pe tine te avem apărătoare şi mântuitoare.

Cântarea I a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3
Pământul cel roditor de adâncime, uscat l-a trecut oarecând soarele; căci ca un zid s-a închegat apa de amândouă părţile, trecând poporul marea pedestru şi lui Dumnezeu cu plăcere cântând: să cântăm Domnului, căci cu mărire S-a preamărit.

Canonul Învierii
Cântarea III, glas 7
Irmos:
Cel ce ai întărit din început cerurile cu cuvântul Tău cel atotputernic, Mântuitorule Doamne, şi cu Spiritul cel atoatelucrător şi dumnezeiesc, toată puterea lor, întăreşte-mă pe piatra cea neclintită a mărturisirii Tale.

Fiind Tu înălţat pe lemn, pentru noi durere ai răbdat de voie, milostive Mântuitorule, şi ai răbdat rană pricinuitoare de pace şi de mântuire credincioşilor; prin care, Bunule, toţi ne-am împăcat cu Părintele Tău.

Tu, Hristoase, m-ai vindecat de rană pe mine, cel rănit la suflet de muşcarea balaurului, şi mi-ai arătat lumină mie, celui ce de demult zăceam în întuneric şi în stricăciune; că prin Cruce în iad coborându-Te, împreună cu Tine m-ai înviat.

Pentru rugăciunile Maicii Tale celei neispitite de bărbat, dă lumii pace, Mântuitorule, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic, şi învredniceşte de strălucirea Ta cea de negrăit pe cei ce Te măresc pe Tine.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Șarpele cel târâtor, amăgindu-mă cu pofta îndumnezeirii, m-a aruncat din Eden pe pământ. Dar Cel milostiv şi din fire îndurător, îndurându-Se, m-a îndumnezeit, sălăşluindu-Se în pântecele tău, Maică-Fecioară, şi făcându-se asemenea mie.

Binecuvântat este rodul pântecelui tău, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, bucuria tuturor; că ai născut cu adevărat bucurie la toată lumea şi veselie, care risipeşte întristarea păcatului, Mireasă a lui Dumnezeu.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Vărsatu-s-a harul cu îndestulare pe buzele tale, Preafericite, şi a izvorât râurile dogmelor, care adapă Biserica lui Hristos şi aduc roadă înmulţită, propovăduitorule a lui Hristos, cugetătorule de Dumnezeu, Apostole Timotei.

Picioarele tale proroceşte s-au înfrumuseţat, Preafericite; că bine ai vestit, preaînţelepte, pacea, care covârşeşte vădit tot gândul, adică pe Mântuitorul, Care a pus capăt războiului celui vechi al oamenilor.

Omorându-ţi mădularele trupului, ai supus dreptei judecăţi înclinarea către cele rele, fericite Timotei, dând stăpânire înclinării către cele bune; patimile le-ai stăpânit şi sufletul ţi-ai luminat, îndreptându-te cu învăţăturile lui Pavel.

Canonul Cuviosului martir Anastasie
Umblând pe cărarea cea strâmtă, mai întâi prin sihăstrie ai înaintat către strălucirea martiriului, aflând prin chinuri, desfătarea şi prin osteneli culegând veselia cea cerească, mărite Martire Anastasie.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Puterea luptei tale s-a cunoscut în toată lumea, Martire nebiruit; că împotrivindu-te păcatului până la sânge, te-ai făcut purtător de biruinţă şi te-ai împodobit cu cunună de biruinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Din tine ne-a odrăslit nouă floarea cea neveştejită, îmbălsămând de miros plăcut toată omenirea cu dumnezeiescul mir al firii Sale, Care este împreună fără de început cu Tatăl şi din tine S-a întrupat sub vreme, Preacurată Fecioară.

Cântarea a III a a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3
Întărirea celor ce nădăjduiesc spre Tine, întăreşte, Doamne, Biserica Ta, pe care o ai câştigat cu scump Sângele Tău.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Sfântului Apostol Timotei, glas 1
Pe dumnezeiescul ucenic şi împreună călător cu Apostolul Pavel, pe Sfântul Timotei, toţi credincioşii să-l laude cu cântări; împreună cu dânsul cinstind şi pe înţeleptul Anastasie, ce a strălucit din Persia ca o stea, care alungă patimile noastre cele sufleteşti şi bolile trupului.

Icos
Ca un pescar isteţ, marele Apostol Pavel a aruncat mrejele harului şi a tras întâi pe grăitorul de Dumnezeu Timotei, ca pe un vânat sfânt; şi împreună cu dânsul străbătând până la marginile pământului, a smuls din gura diavolului pe cei ce au primit cuvântul credinţei; între care a fost şi viteazul Anastasie. Căci crezând, a părăsit toată rătăcirea perşilor şi numele lui Hristos pe umeri l-a purtat. Pentru aceasta, cu dumnezeiesc har, alungă patimile noastre cele sufleteşti şi bolile trupului.

Sedealna Sfântului Apostol Timotei, glas 4
Înfrumuseţându-te cu dumnezeieştile haruri, ai împodobit strălucita Mitropolie a efesenilor, Apostole; că te-ai arătat propovăduitor cu dumnezeiescul Pavel, vestind mai întâi tuturor cuvântul mântuirii. Drept aceea, cu credinţă prăznuim pomenirea ta.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Sedealna Cuviosului martir Anastasie, glas 4
Ca unul ce ai fost luminat la cuget de străluciri dumnezeieşti, cugetătorule de Dumnezeu, Părintele nostru, te-ai arătat preacinstit în mărirea desăvârşirii; că ai ajuns cu dumnezeiască înţelepciune cuvios în sihăstrie şi martir prin sânge, Anastasie fericite; pentru aceasta şi Hristos izvorăşte întru tine harul minunilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sedealna Născătoarei, glas 4

Înnoit-ai, Preacurată, cu dumnezeiască naşterea ta, firea cea muritoare a pământenilor, stricată de patimi, şi ne-ai ridicat pe toţi din moarte la viaţa cea nestricăcioasă. Pentru aceasta, după datorie, toţi de fericim, Fecioară preamărită, precum însăţi ai prorocit.

Canonul Învierii
Cântarea IV, glas 7
Irmos:
Auzit-am taina rânduielii Tale, Hristoase Dumnezeule, Cel ce nu ai părăsit sânurile părinteşti, şi pe pământ Te-ai coborât, şi Te-ai preamărit, Unule Iubitorule de oameni.

Spatele Său l-a dat spre bătăi Cel ce S-a întrupat din Fecioară; greşind robul, a fost bătut Stăpânul cel nevinovat, dezlegând păcatele mele.

Stând la judecată înaintea judecătorilor celor fără de lege, ca un vinovat este judecat, şi cu mână de ţărână este lovit peste obraz, Cel ce a zidit pe om ca un Dumnezeu, şi judecă pământul cu dreptate.

Ca o Maică cu adevărat a lui Dumnezeu, roagă pe Făcătorul şi Fiul tău, ceea ce eşti cu totul fără prihană, să mă îndrepteze la limanul de mântuire al voii Lui celei preamărite.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Prealăudată, ceea ce te-ai arătat lui Dumnezeu aleasă întru totul şi bună, mai înainte de zidirea lumii, prin strălucirea revărsării tale de lumină, pe cei ce te laudă luminează-i.

Născut-ai oamenilor pe Dumnezeu cel întrupat din curate sângiurile tale, Curată, pe Cel ce izbăveşte de greşeli multe pe cei ce te laudă cu dragoste şi te cinstesc pe tine, Maică-Fecioară.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Alergând cu înfocare, Preafericite, a te lupta după lege, prin înfrânare desăvârşită, ai supus minţii furtunile patimilor, ajungând la cea mai înaltă treaptă a faptelor bune, mare propovăduitorule, cugetătorule de Dumnezeu, Timotei.

Pavel, strălucind ca un soare, te-a trimis pe tine ca pe o rază luminoasă, să luminezi lumea cu lumină îndestulătoare întocmai ca de foc, slujitorule al celor dumnezeieşti, Timotei, spre povăţuirea şi întărirea noastră.

Dorind cu ardoare desăvârşirea celor ce stă în putinţa noastră şi înfrânându-te, prin dragoste ai dus viaţă potrivită dorinţei tale, cugetătorule de Dumnezeu; privind totdeauna către ţinta dragostei tale şi umplându-te de cugetarea la ea.

Canonul Cuviosului martir Anastasie
Nimic nu te-a despărţit de dragostea lui Hristos: nici sfârtecarea mădularelor, nici ameninţarea chinurilor, nici sabia, nici moartea, nici focul, nici foamea, Anastasie, cel împreună locuitor cu ceata cea cerească.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Cu putere ridicându-ţi crucea pe umeri, ai urmat mântuitoarele porunci ale lui Hristos. Şi Lui făcându-te următor până la moarte, preabunule, acum te veseleşti de strălucirea Lui.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Mai marele voievod venind din cer, cu bucurie, limpede ţi-a binevestit, Curată, zicând: Dumnezeu va ieşi cu Trup din tine, Fecioară Preacurată, spre mântuirea noastră, a celor ce te lăudăm pe tine.

Cântarea a IV a a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3
Acoperit-a cerurile bunătatea Ta, Hristoase; că ieşind din chivotul sfinţirii Tale, din Maică nepătată, în Biserica măririi Tale arătatu-Te-ai ca un Prunc în braţe purtat; şi s-au umplut toate de lauda Ta.

Canonul Învierii
Cântarea V, glas 7
Irmos:
Noapte neluminoasă eşti, Hristoase, pentru cei necredincioşi, dar pentru cei credincioşi luminare eşti, întru desfătarea dumnezeieştilor Tale cuvinte. Pentru aceasta, la Tine alerg din noapte şi laud Dumnezeirea Ta.

Pentru robii Tăi ai fost vândut, Hristoase, şi ai răbdat lovire pricinuitoare de mântuire celor ce-Ţi cântă: La Tine alerg din noapte şi laud Dumnezeirea Ta.

Cu puterea Ta cea dumnezeiască, Hristoase, prin slăbiciunea trupului pe cel tare l-ai doborât, şi pe mine biruitor al morţii m-ai arătat, Mântuitorule, prin Înviere.

Pe Dumnezeu L-ai născut întrupat din tine, Maică curată, cu dumnezeiască cuviinţă, Prealăudată; pentru că n-ai cunoscut pat bărbătesc, ci din Spiritul Sfânt ai născut.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Văzând Iacob scară întărită spre înălţime, a înţeles în taină chipul tău, al celei nenuntite; că prin tine Dumnezeu cu oamenii S-a unit, Preacurată Stăpână.

Mântuire veşnică aflând acum prin tine, Fecioară, cu osârdie strigăm către tine: Bucură-te, Mireasă dumnezeiască! Şi, de lumina ta bucurându-ne, Prealăudată, cu cântări te mărim.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Înflăcărat fiind de făcliile cele nematerialnice ale Luminii celei dintâi şi pricinuitoare a tuturor, ai luminat lumea cu cinstita propovăduire, Luminătorule al dreptei credințe, arătându-te şi în chip vădit că propovăduieşti cuvântul vieţii, cunoscătorule al tainelor, Preafericite.

Apostolul Pavel arătându-se a doua strălucire, slujitoare strălucirii celei dintâi, cu cunoştinţa acesteia ne-a luminat pe noi. Iar Timotei s-a arătat împreună ostaş cu acesta, îngrădindu-se vitejeşte cu toată întrarmarea lui.

Ucenicul cel neînduplecat al dumnezeiescului Pavel, mergând pe urmele învăţătorului său, seamănă tuturor credincioşilor învăţăturile aceluia, prin care călăuziţi fiind către lumina dreptei credințe, de cu noapte prin rugăciuni Te mărim, Iubitorule de oameni.

Canonul Cuviosului martir Anastasie
Potrivnicul lui Dumnezeu care odinioară se lăuda peste măsură şi ameninţa că va cuprinde pământul şi în deşert se trufea că va seca marea cu totul, este călcat în picioare cu vitejiile tale, Anastasie, înţelepte.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Martirul lui Hristos luptându-se după lege şi biruind în chip limpede, îşi câştigă drept răsplătire a luptelor lucrarea minunilor; că boli tămăduieşte şi îndepărtează demoni cu puterea lui Hristos, Anastasie, făcătorul de minuni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu naşterea ta, Fecioară, ai nimicit blestemul Evei care este maica tuturor, răsărind pe Hristos lumii binecuvântare. Pentru aceasta cu veselie te fericim, mărturisindu-te pe tine cu gura şi cu inima, pe bună dreptate, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a V a a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3
Când a văzut Isaia, în vedenie, pe Dumnezeu pe scaun preaînalt, de Îngerii măririi înconjurat, a strigat: O, eu, ticălosul! Că am văzut mai înainte pe Domnul întrupat, Lumina cea neînserată, pe Cel ce stăpâneşte pacea.

Canonul Învierii
Cântarea VI, glas 7
Irmos:
Cel ce înot în valul grijilor lumeşti şi sunt înecat de păcatele cele înotătoare împreună cu mine, şi la fiara cea pierzătoare de suflet sunt aruncat ca Iona, strig Ţie, Hristoase: Scoate-mă din adâncul cel purtător de moarte.

Adusu-şi-au aminte de Tine sufletele drepţilor cele încuiate şi lăsate în iad, şi de la Tine mântuire cereau; pe care prin Cruce ai dat-o, Hristoase, celor de dedesubt, venind ca un milostiv.

Ceata Apostolilor deznădăjduise să mai privească spre casa Ta cea însufleţită şi nefăcută de mâini, care fusese dărâmată prin pătimiri; dar, închinându-se, mai presus de nădejde pretutindeni Te-au propovăduit înviat.

Cine dintre oameni va putea să tâlcuiască chipul naşterii tale celei negrăite, cea pentru noi. Ceea ce eşti cu totul fără prihană, Fecioară-Mireasă dumnezeiască? Că Dumnezeu-Cuvântul Cel necuprins, unindu-Se cu tine, trup din tine S-a făcut.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Închipuirile Legii şi prevestirile Prorocilor te-au vestit mai dinainte, Curată, pe tine, care aveai să naşti pe Făcătorul de bine a toată zidirea, pe Cel ce în multe feluri şi în multe chipuri a făcut bine celor ce te laudă cu credinţă.

Pe Adam cel întâi-zidit, care prin viclenia ucigătorului de oameni, fusese alungat de demult din dumnezeiasca desfătare a raiului, tu, cea neispitită de nuntă, iarăşi l-ai întors, născând pe Cel ce ne-a mântuit pe noi de călcarea poruncii.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Car al lui Dumnezeu te-ai arătat, Timotei, purtând dumnezeiescul Lui nume, înaintea tiranilor celor fără de Dumnezeu, nespăimântându-te de sălbăticia lor, insuflatule de Dumnezeu; că tu ai fost îmbrăcat cu puterea cea nebiruită a Mântuitorului.

Cunună bine înfrumuseţată ai primit, Timotei, preafericite Apostole, cugetătorule de Dumnezeu; şi după vrednicie porţi diadema împărăţiei şi stai înaintea scaunului Stăpânului tău, bucurându-te, împreună cu Pavel, în locaşurile cereşti, Preafericite.

Preacinstite Timotei, simţind mireasma mirului lui Hristos, Care pentru noi S-a deşertat în trup, te-ai făcut părtaş al bunei miresme a Lui; şi ai împărtăşit pe cei ce vin la tine cu credinţă, cunoscătorule al tainelor, Sfinte, din dăruirea Lui cea înţelegătoare.

Canonul Cuviosului martir Anastasie

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Luminându-te lămurit cu strălucirea Crucii, ai risipit întunericul înşelăciunii; şi luptându-te cu tiranul l-ai biruit, Preamărite, şi ai primit răsplătirile suferinţelor, martire al lui Hristos, Anastasie, dănţuind cu oştile Martirilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Toată adunarea Prorocilor, insuflată fiind de Dumnezeu, a arătat de mai înainte taina dumnezeieştii zămisliri, cea din tine, a lui Dumnezeu Cuvântul, Maică Fecioară; că tu ai arătat în lume hotărârea cea veche şi adevărată.

Cântarea a VI a a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3

Strigat-a Ţie bătrânul, văzând cu ochii mântuirea, care a venit popoarelor de la Dumnezeu: Hristoase, Tu eşti Dumnezeul meu

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Învierii
Nu va mai putea încă stăpânia morţii cu puterea să ţină pe oameni, că Hristos s-a coborât, sfărâmând şi stricând puterile ei. Legat este iadul. Prorocii cu un glas se bucură, zicând celor ce erau în credinţă: Sosit-a Mântuitorul. Ieşiţi, credincioşilor, la Înviere.

Icos
Tremurat-au cele de dedesubt astăzi, iadul şi moartea, de Unul din Treime; pământul s-a cutremurat, iar portarii iadului, văzându-Te, s-au înspăimântat; iar zidirea toată, cu Prorocii bucurându-se, cântă Ţie cântare de biruinţă, Mântuitorul nostru Dumnezeu, Cel ce ai dezlegat acum puterea morţii. Să glăsuim către Adam şi celor din Adam: Hristos pe acesta l-a adus iarăși în Rai; ieşiţi, credincioşilor, la Înviere.

Sinaxar
În această lună, în ziua a douăzeci şi doua, Duminica XXXII după Rusalii, amintirea Sfântului Apostol Timotei, discipolul sfântului Apostol Pavel şi a Sfântului Cuvios martir Anastasie Persanul.
Pentru ale lor rugăciuni, Doamne, îndură-Te de noi şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Canonul Învierii
Cântarea VII, glas 7
Irmos:
Cuptorul cel ce ardea cu foc de demult, tinerii l-au arătat izvorâtor de rouă, lăudând pe Unul Dumnezeu şi zicând: Cel preaînălţat, Dumnezeul părinţilor şi preamărit.

Prin lemn Adam s-a omorât de voie, neascultare făcând; însă, prin ascultarea lui Hristos, iarăşi s-a înnoit, că pentru mine S-a răstignit Fiul cel preamărit al lui Dumnezeu.

Pe Tine, Hristoase, Cel ce ai înviat din mormânt, toată zidirea Te laudă; că Tu celor din iad viaţă le-ai înflorit, morţilor înviere, celor dintru întuneric lumină, Cel ce eşti preamărit.

Bucură-te, fiica lui Adam cel căzut; bucură-te, singura lui Dumnezeu mireasă; bucură-te, cea prin care stricăciunea a fost depărtată, pentru că ai născut pe Dumnezeu, pe Care roagă-L, Curată, să ne mântuim noi toţi.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Pe tine, Fecioară, care ţi-ai agonisit podoabă în multe feluri aurită, te-a iubit Ziditorul tău şi Domnul cel preaînălţat, Dumnezeul părinţilor şi preamărit.

S-a curăţit de demult Isaia, când a primit cărbunele, văzând în chip tainic pe Cel născut din tine, pe Dumnezeul părinţilor, Cel preaînălţat şi preamărit.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Ajungând dănţuitor împreună cu ceata cea cerească, după dreptate împreună te veseleşti, Fericite, cu bucurie; umplându-te de strălucire dătătoare de lumină, slujitorule al tainelor, Timotei, vestind pe Dumnezeu cel lăudat şi preamărit.

Dumnezeiescul Pavel slujind cu sfinţenie Evangheliei lui Hristos, bucurându-se, îţi trimitea de la înălţimea faptelor bune scrisori scrise de Dumnezeu, ca unui ucenic, Timotei, vestind pe Dumnezeu cel lăudat şi preamărit.

Slăbiciunea trupului o întărea vânjoşia sufletului; că petrecând pe pământ ca om fără de trup, te-ai făcut martir, de Dumnezeu binecuvântatule, zdrobindu-ţi-se capul, slujitorule al tainelor lui Dumnezeu.

Canonul Cuviosului martir Anastasie
Luptătorul, arătând vitejia lui, vădită pildă, îndeamnă pe credincioşi să urmeze acum dumnezeieştii Pătimiri, celei de bunăvoie, pe care a suferit-o pentru noi Dumnezeul părinţilor noştri, Cel lăudat şi preamărit.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Cei ce iubesc dreapta cinstire de Dumnezeu cred că Treimea este deopotrivă în putere. Că vitejii luptători s-au întrecut în luptă pentru Ea, vărsându-şi sângele, luptându-se şi fiind ucişi şi-au dat sufletele lor pentru Ea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, Curată, acoperământul lui Adam, din care a ieşit Păstorul cel preaînălţat, îmbrăcându-Se cu adevărat întru mine, omul întreg, din necuprinsa milostivire; Dumnezeul părinţilor noştri cel lăudat şi preamărit.

Cântarea a VII a a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3
Pe Tine, Cel ce ai răcorit în foc pe tinerii cei ce Dumnezeu Te-au numit, şi în Fecioară nepătată Te-ai sălăşluit, Dumnezeu-Cuvântul, Te lăudăm, cântând cu dreaptă credinţă: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Canonul Învierii
Cântarea VIII, glas 7
Irmos:
Rugul cel nears împreunându-se cu focul, în Sinai pe Dumnezeu cunoscut L-a făcut lui Moise celui zăbavnic la limbă şi gângav; şi pe cei trei tineri, iubirea de Dumnezeu i-a arătat cântăreţi nebiruiţi de foc. Toate lucrurile Domnului lăudaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Preacuratul Miel cel cuvântător fiind junghiat pentru lume, a pus capăt jertfelor celor după Lege, şi, ca un Dumnezeu fără de greşeli, a curăţit-o pe aceasta, care strigă pururea: Toate lucrurile Domnului lăudaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Nefiind fără de stricăciune mai înainte de Pătimire, trupul nostru, cel luat de Făcătorul, după Pătimire şi după Înviere neatins de stricăciune s-a făcut, şi înnoieşte pe cei muritori, care strigă: Toate lucrurile Domnului lăudaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Curăţia şi neprihănirea ta, Fecioară, a curăţit întinarea şi păcătoşenia lumii şi te-ai făcut pricină a împăcării noastre cu Dumnezeu, Preacurată. Pentru aceasta, Fecioară, toţi te binecuvântăm şi te preaînălţam întru toţi vecii.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Prin strălucirea naşterii tale, cu minunată cuviinţă lumea ai luminat, Născătoare de Dumnezeu; că în braţele tale ai purtat pe Cel cu adevărat Dumnezeu, Cel ce luminează pe credincioşii care strigă pururea: Toate lucrurile Domnului lăudaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cu dreaptă credinţă lăudăm pântecele tău, Curată, care a încăput în chip de negrăit pe Dumnezeu întrupat, Cel ce a dat lumina cunoştinţei de Dumnezeu tuturor credincioşilor, care strigă pururea: Toate lucrurile Domnului lăudaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Arătatu-te-ai vrednic de treapta îngerească, fericite Timotei. Că pătrunzând în chip mai presus de fire, în tainele cetelor cereşti, ai urmat strălucirii lor, înţelepte; cu care împreună bucurându-te, cânţi: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Ca un Apostol te-ai arătat, cugetătorule de Dumnezeu, îmbrăcat fiind cu puterea din cer, care a venit în chip minunat la ucenicii şi martorii Cuvântului, care au fost de față. Cu care împreună bucurându-te, cânţi: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Încetat-ai de a mai dori, Preafericite, ca unul ce ai ajuns în chip vădit la frumuseţile cele mai desăvârşite, Timotei, arătându-te totdeauna, în chip vădit, cu lumina Treimii, propovăduitor al lui Dumnezeu. Şi acum cânţi cu veselie: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Canonul Cuviosului martir Anastasie
De pe pământ te-ai ridicat la ceruri, purtând cunună, Martire Anastasie, fugind de toată înşelăciunea demonilor şi ai călcat în picioare credinţa în idoli. Drept aceea, acum, plin de veselie strigi: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Spiritul Sfânt Dumnezeu,

Vopsitu-ţi-ai haina, Preafericite, în sângiurile tale cele muceniceşti; şi purtând Crucea ca sceptru, cu Hristos împreună împărățeşti în veci, Anastasie; şi acum cânţi plin de veselie: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cuvântul cel bogat, Care este preamărit cu cântări îngerești, pentru noi a sărăcit, alegându-te Maică pe tine, frumuseţea lui Iacov, cea binecuvântată. Pentru aceasta, lăudându-te pe tine, strigăm: Să binecuvinteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Cântarea a VIII a a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţăndu-L întru toţi vecii.

În focul cel mistuitor uniţi fiind tinerii, cei ce au fost cei dintâi în cinstirea de Dumnezeu, dar de văpaie nefiind vătămaţi, cântare dumnezeiască au cântat: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Stih 1: Mărește, sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 2: Că a căutat spre smerenia servei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 3: Că mi-a făcut mie lucruri mari Cel puternic, și sfânt este numele Lui şi mila Lui în neam și în neam, spre cei ce se tem de El.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 4: Făcut-a tărie cu braţul Său Domnul, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 5: Coborât-a pe cei puternici de pe scaune şi a înălţat pe cei smeriţi, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 6: Primit-a pe Israel, robul Său, că și-a adus aminte de îndurare, precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui până în veac.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Canonul Învierii
Cântarea IX, glas 7
Irmos:
Ceea ce nu prin ispitirea stricăciunii ai purtat în pântece şi Cuvântului Celui întru tot înţelept trup I-ai împrumutat, Maică neispitită de bărbat, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, locaş al Celui neîncăput, încăpere a Făcătorului tău cel nemărginit, pe tine te mărim.

Cei ce aţi lepădat învierea trupurilor, la mormântul lui Hristos venind, învăţaţi-vă că trupul Dătătorului de viaţă a murit şi iarăşi s-a sculat spre încredinţarea învierii celei de apoi, pe care o nădăjduim.

Cinstind nu o Treime a dumnezeirilor, ci a Feţelor, şi nici o Unime a Feţelor, ci a Dumnezeirii, osândim pe cei ce o despart pe Aceasta şi osândim iarăşi pe cei ce îndrăznesc a face amestecare împotriva Acesteia, pe Care O mărim.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Arătatu-te-ai nouă pricinuitoare de bucurie veşnică şi de veselie, Curată şi pururea Fecioară, care ai purtat în pântece pe Mântuitorul, Cel ce mântuieşte cu adevărul şi cu Spiritul cel dumnezeiesc, pe cei ce-L cinstesc ca pe un Dumnezeu.

Psalmistul David, strămoşul tău, Preacurată, te numeşte chivot al dumnezeieştii sfinţenii, pe tine, care mai presus de fire ai încăput pe Dumnezeu Cel ce şade în sânurile părinteşti; pe Care credincioşii Îl mărim neîncetat.

Canonul Sfântului Apostol Timotei
Cuvintele lui David s-au împlinit; că te-ai arătat lumii ca un fulger, luminând marginile cu propovăduirea, prealăudate şi fericite Timotei. Pentru aceasta, neîncetat te mărim pe tine, grăitorule de Dumnezeu.

Plin fiind, preaînţelepte, şi curat îndestulat de raza cea începătoare de lumină a strălucirii dumnezeieşti, celei în trei Sori, mântuiește, Fericite, din întunericul păcatelor, pe cei ce te laudă, preacinstite slujitor al celor sfinte.

Cele drepte cugetând, Te mărim pe Tine, Fiule Unule-Născut, întocmai cu Tatăl şi cu Spiritul, sprijinindu-ne pe învăţăturile Apostolilor Tăi, Stăpâne, ale lui Pavel, propovăduitorul iconomiei Tale şi ale lui Timotei, cugetătorul de Dumnezeu.

Canonul Cuviosului martir Anastasie
Cu ostenelile sângiurilor tale, mărite, ai stins toată înşelăciunea idolilor şi plinirea Bisericii ai luminat-o. Pentru aceasta, preaalesule, nu înceta a ruga pe Stăpânul, ca să te fericim toţi.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

O, mărirea cea cu adevărat, mai presus de cuvânt şi negrăita strălucire dumnezeiască, cea nespusă, de care te-ai împărtăşit ca un biruitor, Anastasie, stă înaintea Stăpânului Hristos! Pe Acela şi acum roagă-L pentru noi, cei ce te lăudăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

O, cât de înfricoşătoare este minunea ta! Că tu, Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, născând pe Dumnezeu Cuvântul, ai arătat taina cea ascunsă mai înainte de neamuri şi de veacuri, în Dumnezeu, Cel ce a zidit toate.

Cântarea a IX a a Catavasiilor Întâmpinării Domnului, glas 3
În Lege, în umbră şi în Scriptură, închipuire vedem noi credincioşii: cel de parte bărbătească, ce deschide pântecele, sfânt lui Dumnezeu este. Deci, pe Cuvântul Cel mai înainte născut, Fiul Tatălui Celui fără de început, Cel întâi-născut din Maică, fără ispită bărbătească, Îl mărim.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea a X-a. A Învierii
Marea Tiberiadei, pe Natanael și cu Petru, împreună cu fiii lui Zevedei și cu alți doi și pe Toma i-a avut de demult la pescuit; care, după porunca lui Hristos, de-a dreapta aruncând mrejele, au scos mulțime de pești. Pe Care Petru cunoscându-L, a înotat către Dânsul. Cărora, a treia oară arătându-Se, le-a arătat și pâine și pește pe cărbuni.

A Născătoarei
Pe Domnul, Care a înviat a treia zi din mormânt, roagă-L Fecioară, pentru cei ce te laudă și cu dragoste te fericesc; că pe tine te avem toți liman de mântuire și mijlocitoare către Dânsul; că moștenirea ta și robii tăi suntem, Născătoare de Dumnezeu, și spre a ta ocrotire toți țintim.

La Laude

Stihirile Laudelor Învierii glasului 7, din Octoih
Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Ps. 149, 9)

Înviat-a Hristos din morţi, dezlegând legăturile morţii. Binevesteşte, pământule, bucurie mare! Lăudaţi ceruri mărirea lui Dumnezeu!

Lăudaţi pe Domnul întru Sfinţii Lui, lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui. (Ps. 150, 1)

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domn Isus, Cel singur fără de păcat.

Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

Învierii lui Hristos închinându-ne, nu încetăm; că Însuși ne-a mântuit pe noi de fărădelegile noastre. Sfânt e Domnul Isus, Cel ce a arătat Învierea.

Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută. (Ps. 150, 3)

Ce vom răsplăti Domnului, pentru toate câte ne-a dat nouă? Că pentru noi Dumnezeu este între oameni; pentru firea cea stricată, Cuvântul trup S-a făcut şi S-a sălăşluit între noi; pentru cei nemulţumitori, Făcătorul de bine; pentru cei robiţi, Mântuitorul; pentru cei ce şedeau în întuneric, Soarele dreptăţii; pe Cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viaţa; Învierea pentru cei căzuţi. Către Care să strigăm: Dumnezeul nostru, mărire Ţie!

Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă, lăudaţi-L pe El în strune şi în organe. (Ps. 150, 4)

Porţile iadului le-ai sfârâmat, Doamne, şi stăpânirea morţii ai surpat, cu puternică tăria Ta; şi împreună ai sculat pe morţii cei ce din veac dormeau în întuneric, cu dumnezeiască şi mărită învierea Ta, ca un Împărat al tuturor şi Dumnezeu atotputernic.

Lăudaţi-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)

Veniţi să ne bucurăm în Domnul şi să ne veselim întru Învierea Lui; că împreună a ridicat pe morţi din legăturile cele nedezlegate ale iadului; şi a dăruit lumii, ca un Dumnezeu, viaţă veşnică şi mare milă.

Scoală-Te Doamne, Dumnezeul meu! Înalţă-Se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit. (Ps. 9, 32)

Strălucind, Îngerul şedea pe piatra mormântului celui de Viaţă primitor, şi femeilor mironosiţe a binevestit, grăind: Înviat-a Domnul, precum mai înainte a zis vouă. Spuneţi Ucenicilor Lui că va merge mai înainte de voi în Galileea, şi lumii va dărui viaţă veşnică şi mare milă.

Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale. (Ps. 9, 1)

Pentru ce aţi nesocotit Piatra cea din capul unghiului, o, iudeilor călcători de lege? Aceasta este Piatra pe care a pus-o în Sion Dumnezeu, Cel ce din piatră a izvorât apă în pustie şi nouă ne-a izvorât, din coasta Sa, nemurire. Aceasta este Piatra care din muntele cel fecioresc s-a tăiat, fără de poftă bărbătească, Fiul Omului, Cel ce va să vină pe norii cerului la Cel vechi de zile, precum a zis Daniel; şi veşnică este împărăţia Lui!

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Stihira a X a a Învierii, glas 6
După coborârea în iad și după Învierea din morți, întristându-se Ucenicii, precum li se cădea, pentru despărțirea Ta, Hristoase, la pescuire s-au întors; și iarăși luntre și mreje, dar vânat nicidecum; ci Tu, Mântuitorule, arătându-Te ca un Stăpân al tuturor, de-a dreapta le-ai poruncit să arunce mrejele. Și s-a făcut cuvântul faptă îndată: și, iată, mulțime multă de pești și cină minunată gata pe pământ; din care împărtășindu-se atunci Ucenicii Tăi, învrednicește-ne și pe noi să ne desfătăm acum cu gândul, Iubitorule de oameni, Doamne.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei, glas 2
Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu Fecioară: că prin cel ce s-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât, şi noi am înviat. Pentru aceasta, cântând strigăm: Bine eşti cuvântat, Hristoase Dumnezeul nostru, cel ce bine ai voit aşa, mărire ţie.

Preotul: Mărire ţie, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îţi mulţumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, şi Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui,
şi te îndură spre noi.
Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului,
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri,
şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
Bine eşti cuvântat, Doamne:
învaţă-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Şi acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Învierii, glas 8
Înviat-ai din mormânt şi legăturile iadului le-ai rupt; stricat-ai osânda morţii, Doamne, pe toţi din cursele vrăjmaşului scăpându-i; arătându-Te pe Tine Apostolilor Tăi, i-ai trimis la propovăduire; şi prin ei pacea Ta ai dăruit lumii, unule mult-Milostive.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.