Utrenia Duminicii Părinților Conciliului de la Niceea

16 Iunie

Duminica a VII-a Paștilor. A Sfinților Părinți de la Niceea.
Dupăprăznuirea Înălțării Domnului.
Cel între sfinți părinte Tihon Taumaturgul, episcopul Amatuntei din Cipru.

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, întotdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire Tatălui… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire Tatălui… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, părinte.

Preotul: Mărire sfintei, celei de o ființă, și de viață făcătoarei, și nedespărțitei Treimi, totdeauna, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.
Apoi:

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulțit, cei ce mă necăjesc,
mulți împotriva mea se ridică!
Mulți zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești,
gloria mea, și Cel ce înalți capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
și din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulțimii,
de cei ce din toate părțile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuiește-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toți cei ce zadarnic mă dușmănesc;
dinții celor păcătoși i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
și peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Și iarăși: Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerți,
Că săgețile Tale m-au lovit,
și ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârșit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât și-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, și m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că șalele mele s-au umplut de putreziciune,
și nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost și m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorința mea,
și suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
și lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei și vecinii mei spre mine s-au apropiat și s-au oprit;
și cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Și se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
și, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deșertăciuni,
și vicleșuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
și ca un mut, ce nu-și deschide gura sa.
Și m-am făcut ca un om, ce nu aude,
și în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine dușmanii mei;
și când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aștept,
și durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
și nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar dușmanii mei trăiesc și s-au întărit mai mult decât mine
și s-au înmulțit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Și iarăși: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62
Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum și trupul meu,
în pământ pustiu, și neumblat, și fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta și gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieții;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viața mea,
și întru numele Tău voi înălța mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă și de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
și cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în așternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi șacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.
Și iarăși: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
și sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
și viața mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morți voi fi liber.
Asemenea unor răniți ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
și care din mâna Ta au fost lepădați.
Așezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, și în umbra morții.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
și toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuții mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, și nu pot ieși;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morți vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morți, și Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
și adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaște-se-vor întru întuneric minunile Tale,
și dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
și dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci fața Ta de către mine?
Amărât sunt eu și întru necazuri, din tinerețele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit și fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoșările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten și vecin,
și pe cunoscuții mei, pentru ticăloșie.
Și iarăși: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.

Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
și toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
și nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viața ta,
pe Cel ce te încununează cu milă și cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
și judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător și milostiv e Domnul, îndelung răbdător și mult milostiv;
nu până în sfârșit se va mânia, nici până în veac va ține mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluiește un tată pe fii;
așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-și-a aminte, că țărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, așa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, și nu va mai fi,
și nu se va cunoaște nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac și până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
și-și aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer și-a gătit scaunul
și împărăția Lui toate le stăpânește.
Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniți cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântați pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceți voia Lui.
Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Și iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Și să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit dușmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viața mea.
Așezatu-m-a întru întuneric, ca pe morții veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci fața Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineață mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la dușmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povățui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viață.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
și întru mila Ta vei zdrobi pe dușmanii mei.
Și vei pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Și iarăși: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
și să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povățui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulţumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, și să chemăm numele tău cel sfânt; și să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viaţa noastră. Și acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feţei măririi tale celei sfinte, și așteaptă de la tine bogată milă; și le dă lor, ca slujind ţie totdeauna cu frică și cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înţelepţește-ne, să facem întru frica ta dreptate și sfinţenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, și ne auzi pe noi; și pomenește, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de faţă, și se roagă, pe toţi pe nume, și-i mântuiește cu puterea ta; binecuvântează poporul tău și sfinţește moștenirea ta; pace dăruiește lumii tale, bisericilor tale, preoţilor, și tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, și de mare-cuviinţă numele tău, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, și îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipește toată negura de pe inimile noastre; dăruiește-ne nouă soarele dreptăţii, și nevătămată păzește viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează pașii noștri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei și ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugăciunile de dimineaţa. — Că a ta este stăpânirea, și a ta este împărăţia, și puterea, și mărirea, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce ești sfânt și necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, și ne-ai ridicat spre lauda și ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primește-ne pe noi, cei ce și acum ne închinăm ţie, și după putinţă îţi mulţumim; și ne dăruiește toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, și ai zilei, și moștenitori ai bunătăţilor tale cele veșnice. Pomenește, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, și pe tot poporul tău, ce este de faţă, și se roagă împreună cu noi, și pe toţi fraţii noștri, care sunt pe uscat, pe mare, și în tot locul stăpânirii tale, care așteaptă iubirea ta de oameni; și tuturor le dăruiește mila ta cea mare. — Ca mântuiţi fiind cu sufletul și cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat și binecuvântat, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăţilor, izvorule ce pururea izvorăști, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice și atotstăpâni-torule, toţi ne închinăm, și ne rugăm ţie, chemând milele tale și îndurările tale, spre ajutorul și paza smereniei noastre. Pomenește, Doamne, pe robii tăi, și primește rugăciunile cele de dimineaţa ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, și nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toţi ne păzește cu îndurările tale. Pomenește, Doamne, pe cei ce priveghează și cântă, spre mărirea ta, și a unuia născut Fiului tău și Dumnezeului nostru, și al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor și păzitor; primește rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri și înţelegător. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ţie mărire înălţăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul și Făcătorul de bine al sufletelor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopţii ce a trecut, și ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ţie, Doamne: dă-ne har, și putere, ca să ne învrednicim a cânta ţie cu înţelegere, și a te ruga neîncetat cu frică și cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomenește, Doamne, și pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânșii, și-i miluiește; și sfărâmă sub picioarele lor pe dușmanii cei ne-văzuţi și potrivnici luptători. — Că tu ești împăratul păcii, și Mântuitorul sufletelor noastre, și ţie mărire înălţăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, și primește ale noastre mulţumiri cele după putinţă; și ne învaţă îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu știm, de nu ne vei povăţui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ţie: orice am greșit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbește, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur ești sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieţii noastre, și întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăţiei tale pururea binecuvântată și preamărită, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, și cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca și noaptea să înălţăm mâinile noastre, și să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primește rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; și ne dăruiește, Dumnezeule, credinţă ne rușinată, nădejde tare, dragoste nefă-ţarnică; binecuvântează intrările și ieșirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; și ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, și binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, și s-a preamărit împărăţia ta, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Strălucește în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoștinţei dumnezeirii tale, și deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi și frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind și făcând. — Că tu ești sfinţirea și luminarea noastră, și ţie mărire înălţăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăinţă, iertare ai dăruit oamenilor, și pildă a cunoașterii de păcate, și a mărturisirii, ne-ai arătat pocăinţa proorocului David spre iertare: însuţi, Stăpâne, pe noi cei căzuţi în multe și mari greșeli, miluiește-ne după mare mila ta, și după mulţimea îndurărilor tale curăţește fărădelegile noastre. Că ţie ţi-am greșit, Doamne, celui ce știi și cele nearătate și ascunse ale inimilor oamenilor, și celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; și inimă curată zidind întru noi, și cu spirit stăpânitor întărindu-ne, și bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la faţa ta: ci binevoiește, ca un bun și iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ţi aducem jertfă de dreptate, și prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viaţă făcătorul tău Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai așezat puteri cuvân-tătoare și înţelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, și ţie ne cucerim: primește preamărirea noastră, cea după putinţă, împreună cu a tuturor făpturilor tale, și ne răsplătește cu darurile cele bogate ale bunătăţii tale; că ţie se pleacă tot genunchiul, al celor cerești, și al celor pământești, și al celor dedesubt, și toată suflarea și făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur ești Dumnezeu adevărat și mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cerești, și ţie mărire înălţăm, Tatălui, și Fiului și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, și mulţumim ţie, Dumnezeul părinţilor noștri, că ne-a trecut umbra nopţii, și ne-ai arătat iarăși lumina zilei; ci ne rugăm bunătăţii tale: fii milostiv păcatelor noastre, și primește rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv și atotputernic. Strălucește în inimile noastre soarele cel adevărat al dreptăţii tale; luminează mintea noastră, și simţurile toate le păzește, ca umblând ca ziua cu bunăcuviinţă pe calea porun-cilor tale, să ajungem la viaţa cea veșnică — pentru că la tine este izvorul vieţii — și să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ţie mărire înălţăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânt lăcașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoare, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 6
Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, și întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, și voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, și este minunată în ochii noștri.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Troparul Învierii, glas 6
Puterile îngerești la mormântul Tău și străjerii au amorţit; și sta Maria la mormânt, căutând preacurat trupul Tău. Prădat-ai iadul, nefiind ispitit de dânsul. Întâmpinat-ai pe Fecioara, dăruind viaţă, Cel ce ai înviat din morţi, Doamne, mărire Ție!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Troparul Sfinților Părinți de la Niceea, glas 8
Preamărit ești Hristoase Dumnezeul nostru, Cel pe Părinţii noștri luminători pe pământ i-ai așezat, și printr-înșii pe noi toţi la adevărata credinţă ne-ai îndreptat, mult-Îndurate, mărire Ție!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Troparul Înălțării, glas 4
Înălţatu-Te-ai întru mărire, Hristoase Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor cu făgăduinţa Sfântului Spirit; încredinţându-se ei prin binecuvântare că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Răscumpărătorul lumii.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne ale Învierii glasului 6
Mormântul fiind deschis și iadul tânguindu-se, Maria a strigat către Apostolii cei ascunși: Ieșiţi, lucrătorii viei, propovăduiţi vestea învierii! Înviat-a Domnul, dând lumii mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Doamne, înaintea mormântului Tău stătea Maria Magdalena și plângea; și, crezându-Te pe Tine grădinar, zicea: Unde ai pus Viaţa cea veșnică? Unde ai ascuns pe Cel de pe scaunul heruvimilor? Că cei ce-L străjuiau, de frică au amorţit. Sau pe Domnul meu daţi-mi-L mie, sau cu mine grăiţi: Cel ce ai fost între morţi și pe morţi i-ai înviat, mărire Ție!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Cel ce pe Maica Ta ai numit-o binecuvântată, venit-ai la patimă prin sfatul cel de bunăvoie; strălucit-ai pe cruce, vrând să cauţi pe Adam, grăind îngerilor: Bucuraţi-vă împreună cu Mine, că s-a aflat drahma cea pierdută! Cel ce toate le-ai rânduit cu înţelepciune, mărire Ție!

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne ale Învierii glasului 6
Viaţa în mormânt zăcea și pecetea peste piatră era pusă. Ca pe un împărat adormit străjuiau ostașii pe Hristos; și pe vrăjmașii Săi cu orbire lovindu-i, a înviat Domnul!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Prin moartea Ta cea de bunăvoie am aflat viaţa cea fară de moarte, Atotputernice și Unule Mântuitor al tuturor; că Tu cu cinstită învierea Ta pe toţi i-ai chemat, Cel ce ai stricat biruinţa iadului și boldul morţii!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, roagă pe Fiul tău, pe Cel ce a fost pironit de voie pe Cruce și a înviat din morţi, pe Hristos Dumnezeul nostru, să se mântuiască sufletele noastre.

Binecuvântările Învierii, glas 5
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morţi socotit fiind, și puterea morţii stricând, Mântuitorule, și împreună cu tine pe Adam ridicându-l, și din iad pe toţi eliberându-i.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecaţi, o, învăţăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, și cunoașteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, și a zis: Vremea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

A Treimii.
Închinămu-ne Tatălui, și Fiului acestuia, și Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Doamne.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, și bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; și pe cei căzuţi din viaţă la aceeași i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu și om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul glasului 6
Cu moartea Ta cea de voie și de viaţă făcătoare, Hristoase, porţile iadului sfărâmându-le, ca un Dumnezeu, ne-ai deschis nouă Raiul cel de demult și, înviind din morţi, ai mântuit din stricăciune viaţa noastră.

Antifoanele glasului 6

Antifonul I
La cer ochii mei ridic, către Tine, Cuvântule: Milostivește-Te spre mine, ca să viez Ție.

Miluiește-ne pe noi, defăimaţii, făcându-ne vase alese Ție, Cuvântule.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

În Spiritul Sfânt este începutul a toată mântuirea: de suflă spre cineva Acesta, după vrednicie, curând îl ridică din cele de pe pământ, îl întraripează, îl crește și sus îl așază.

Antifonul II
De n-ar fi fost Domnul cu noi, nimeni dintre noi n-ar fi putut sta împotriva vrăjmașului; că cei care biruiesc, de aici se înalţă.

Cu dinţii lor să nu fie apucat sufletul meu, ca o pasăre, Cuvântule. Vai mie! Cum mă voi mântui de vrăjmași, iubitor de păcate fiind?

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt este îndumnezeirea tuturor, bunăvoirea, înţelegerea, pacea și binecuvântarea; că întocmai lucrător este cu Tatăl și cu Cuvântul.

Antifonul III
Cei ce nădăjduiesc în Domnul, pentru vrăjmași sunt înfricoșători și tuturor minunaţi, că sus privesc.

Întru fărădelegi mâinile sale nu-și tinde ceata drepţilor, ajutător avându-Te pe Tine, Mântuitorule.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt este stăpânia peste toate, Căruia se închină oștile cele de sus, cu toată suflarea celor de jos.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimenul glasului 6
Doamne, deșteaptă puterea Ta și vino, ca să ne mântuiești pe noi. (Ps. 79, 3)

Stih: Cel ce paști pe Israel, ia aminte. (Ps. 79, 1)

Doamne, deșteaptă puterea Ta și vino, ca să ne mântuiești pe noi. (Ps. 79, 3)

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt ești Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 6
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.

Apoi:
Preotul: Și pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist, Ioan citire:
Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia a X-a a Învierii. Evanghelia după Ioan (21, 1-14)

În vremea aceea, după ce a înviat din morţi, Isus S-a arătat iarăși discipolilor, la Marea Tiberiadei, și S-a arătat Erau împreună Simon-Petru și Toma, cel numit Geamănul, și Natanael, cel din Cana Galileei, și fiii lui Zevedeu și alţi doi din discipolii Lui. A zis către ei Simon-Petru: Mă duc să pescuiesc. Ceilalţi i-au răspuns: Mergem și noi cu tine. Și au ieșit și s-au suit în corabie, dar în noaptea aceea n-au prins nimic. Iar când s-a făcut dimineaţă, Isus a stat la ţărm; dar discipolii nu știau că este Isus. Deci le-a zis Isus: Fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare? Ei I-au răspuns: Nu avem. Iar El le-a zis: Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei și veţi afla. Deci, au aruncat-o și nu mai puteau s-o tragă de mulţimea peștilor. Atunci, discipolul acela, pe care-l iubea Isus, i-a zis lui Petru: Domnul este! Deci Simon-Petru, auzind că este Domnul, și-a luat haina, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat în apă. Iar ceilalţi discipoli au venit cu corabia, căci nu erau departe de ţărm, ci la două sute de coţi, trăgând mreaja cu pești. Deci, când au ieșit la ţărm, au văzut jar întins și pește pus deasupra și pâine. Isus le-a zis: Aduceţi din peștii pe care i-aţi prins acum. Simon-Petru s-a suit în corabie și a tras mreaja la ţărm, plină de pești mari: o sută cincizeci și trei; și, atâţia fiind, totuși mreaja nu s-a rupt. Isus le-a zis: Veniţi de prânziţi. Și nici unul dintre discipoli nu îndrăznea să-L întrebe: Cine ești Tu?, știind că este Domnul. Deci, a venit Isus și a luat pâinea și le-a dat-o lor, de asemenea și peștele. Aceasta este, acum, a treia oară când Isus S-a arătat ucenicilor Săi, după ce a înviat din morţi.

Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, și sfântă învierea ta o lăudăm și o preamărim. Că tu ești Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu știm, numele tău numim. Veniţi toţi credincioșii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Glas 2
Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, șterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, șterge mulţimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, și după mulţimea îndurărilor tale șterge fărădelegea mea.

Stihiră, glas 6
Înviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veșnică și mare milă.

Preotul: Mântuiește, Dumnezeule, poporul tău și binecuvântează moștenirea ta; cercetează lumea ta cu milă și cu îndurări; înalţă puterea creștinilor dreptcredincioși; și trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cerești Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător și Botezător Ioan; ale sfinţilor măriţi și întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noștri și ai lumii mari Dascăli și Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, și Ioan Gură-de-aur; și ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinţilor măriţi și bine în-vingători Martiri ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinţilor noștri; ale sfinţilor și drepţilor dumnezeiești părinţi Ioachim și Ana, ale Sfinților Părinți de la Niceea și ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii, care ne rugăm ţie, și te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viaţă făcătorul tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANONUL

Canonul Învierii, glas 6
Canonul Înălțării, glas 5
Canonul Sfinților Părinți de la Niceea, glas 6
Catavasiile din Penticostar, glas 4

Canonul Învierii
Cântarea I, glas 6
Irmos:
Ca pe uscat umblând Israel cu picioarele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: Să cântăm lui Dumnezeu cântare de biruinţă.

Pe Cruce întinzându-Ți palmele, Bunule Isuse, pe toate le-ai umplut de bunăvoinţa Tatălui; pentru aceasta, toţi îţi cântăm cântare de biruinţă.

Cu frică, întocmai ca o roabă căruia i se poruncește, s-a apropiat moartea de Tine, Stăpânul vieţii, prin care ne-ai dat nouă viaţă fără sfârșit și învierea.

Primind pe Ziditorul tău, precum însuși a voit, Care S-a întrupat, fără sămânţă, din pântecele tău, mai presus de cuget, Curată, te-ai arătat cu adevărat Stăpâna făpturilor.

Canonul Înălțării
Cântarea I, glas 5
Irmos:
Lui Hristos, Celui ce S-a înălţat întru mărire pe umerii Heruvimilor, și pe noi ne-a pus să ședem cu El de-a dreapta Tatălui, toate popoarele să-I cântăm cântare de biruinţă, că S-a preamărit.

Lui Dumnezeu Celui ce S-a arătat în Muntele Sinai și lui Moise, văzătorul de Dumnezeu, i-a dat Legea. Celui ce S-a înălţat cu trupul din Muntele Măslinilor, Aceluia cu toţii să-I cântăm, că S-a preamărit.

Pe Hristos, Mijlocitorul între Dumnezeu și oameni, cetele îngerilor văzându-L cu trupul între cele de sus, se mirau și cu un glas îi cântau cântare de biruinţă.

Preacurată Maica lui Dumnezeu, roagă neîncetat pe Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat din tine și din sânurile Părintelui nu S-a depărtat, să mântuiască de toată primejdia pe cei ce i-a zidit.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea I, glas 6
Irmos:
Pe preasfânta adunare a Sfinţilor Părinţi lăudând-o, strigând mă rog Ție, Hristoase, să se păzească în mine preasfânta învăţătură a hotărârilor ei.

Purtătorii de Dumnezeu Părinţi, ca niște fulgere, adunându-se astăzi, Te-au mărturisit lămurit pe Tine, Hristoase, Fiu Unul-Născut, împreună fără de început și de o fiinţă cu Tatăl.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Preamăriții împodobitori ai miresei Tale, Biserica, Hristoase, înfăţișând limpede hotărârea cea de aur a credinţei, au împodobit-o pe ea cu aceasta, ca și cu o podoabă strălucită.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Împodobită cu dumnezeiasca mărire, Cinstita împărăteasă stă înaintea Fiului său și Dumnezeu, cerând nouă mântuire sufletească.

Cântarea I a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
Cu dumnezeiescul nor fiind acoperit gângavul, a cuvântat despre Legea cea scrisă de Dumnezeu; că scuturând tina de pe ochii minţii, vede pe Cel ce este și se luminează în cunoașterea Spiritului, lăudând cu dumnezeiești cântări.

Canonul Învierii
Cântarea III, glas 6
Irmos:
Nu este Sfânt ca Tine, Doamne Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioșilor Tăi, Bunule; și ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Văzând zidirea pe Dumnezeu răstignit cu trupul, se cutremura de frică; dar cu mâna cea atotţiitoare, a Celui ce a fost răstignit pentru noi, era ţinută cu putere.

Moartea fiind zdrobită prin moarte, zace amărâtă fără suflare; căci nerăbdând năvala dumnezeiască a Vieţii, cea mai înainte puternică este omorâtă, și tuturor se dăruiește învierea.

Minunea dumnezeieștii tale nașteri, Curată, covârșește toată rânduiala firii. Că ai zămislit în pântece pe Dumnezeu, mai presus de fire, și, născându-L, ai rămas pururea fecioară.

Canonul Înălțării
Cântarea III, glas 5
Irmos:
Suitu-Te-ai la Tatăl, Dătătorule de viaţă, Hristoase, și ne-ai înălţat pe noi, Iubitorule de oameni, cu negrăită milostivirea Ta.

Cetele îngerilor, văzând firea omenească suindu-se împreună cu Tine, Mântuitorule, mirându-se, neîncetat Te lăudau pe Tine.

Se înspăimântau cetele îngerești văzându-Te pe Tine, Hristoase, cu trup înălţându-Te, și lăudau Sfântă înălţarea Ta.

Roagă neîncetat, Curată, pe Cel ce a ieșit din coapsele tale, ca să mântuiască din înșelăciunea diavolului pe cei ce te laudă pe tine, Maica lui Dumnezeu.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea III, glas 6
Irmos:
Arie cel nebun adăugând păgânește, nelegiuitul, nașterii celei dumnezeiești curgere, pătimire și despărţire, este tăiat de la, trupul Bisericii, cu sabia cea tăioasă a Părinţilor.

Ca odinioară dumnezeiescul Avraam, luptându-se toţi cinstiţii grăitori de Dumnezeu, vitejește au zdrobit pe vrăjmașii Tăi cei nebuni, cu puterea Ta, Bunule.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Adunându-se sinodul cel întâi al ierarhilor Tăi, Mântuitorule, Te-a propovăduit pe Tine cu dreaptă credinţă, că Te-ai născut de o fiinţă cu Tatăl, Cel fară de început și Făcător a toate.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nu poate cuvântul omenesc și nici limba, a te lăuda după vrednicie pe tine, Fecioară; că din tine, Preacurată, a binevoit a Se întrupa fără de sămânţă, Hristos, Dătătorul de viaţă.

Cântarea a 3 a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
Rupt-a legăturile pântecelui celui sterp, și ocara cea greu de răbdat a celei bineroditoare, numai rugăciunea profetesei Ana de demult, a celei purtătoare de spirit umilit, către cel Atotputernic și Dumnezeul cunoștinţelor.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Înălțării, glas 6
Plinind rânduiala cea pentru noi și pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cerești, Te-ai înălţat întru mărire, Hristoase, Dumnezeul nostru, nicidecum despărţindu-Te, ci rămânând nedepărtat și zicând celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră.

Icos
Cele pământești pe pământ lăsându-le și cele din ţărână, ţărânei dându-le, veniţi să ne trezim și să ne ridicăm ochii și gândurile la înălţime; să ne înălţăm privirile împreună și simţirile spre porţile cerești; să ne socotim a fi în Muntele Măslinilor și să privim la Mântuitorul purtat pe nor; că de acolo Domnul la ceruri S-a suit; și acolo Iubitorul de dăruire a împărţit daruri Apostolilor Săi, mângâindu-i și întărindu-i pe dânșii, ca un Părinte, îndreptându-i ca pe niște fii și zicând către dânșii: Nu Mă voi despărţi de voi; Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră.

Sedealna Sfinților Părinți de la Niceea, glas 4
Luminători preastrăluciţi ai adevărului lui Hristos v-aţi arătat lumii pe pământ, după adevăr, Fericiţilor Părinţi, nimicind eresurile limbuţilor celor cu rău nume, și stingând tulburările cele învăpăiate ale hulitorilor. Pentru aceasta, ca niște ierarhi ai lui Hristos, rugaţi-vă să ne mântuim.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Altă Sedealnă a Sfinților Părinți de la Niceea, glas 4
Astăzi strălucita cetate a niceenilor a chemat la sine de peste tot pământul trei sute optsprezece arhierei, împotriva lui Arie, celui ce grăia blasfemii și micșora pe Unul din Treime, Care este Fiu și Cuvânt al lui Dumnezeu. Și, pe acest Arie surpându-l, credinţa au întărit.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sedealna Înălțării, glas 4
Cel ce Te-ai înălțat la ceruri cu mărire și ai șezut pe același scaun, de-a dreapta Tatălui, de Care nicicum nu Te-ai despărţit, Iubitorule de oameni Hristoase, și ai făgăduit a trimite pe Spiritul Sfânt înţelepţilor Tăi Ucenici, luminând și gândurile noastre, dă-ne pricepere ca neîncetat să Te lăudăm, Stăpâne.

Canonul Învierii
Cântarea IV, glas 6
Irmos:
Cinstita Biserică, în Domnul prăznuind, cu dumnezeiască cuviinţă cântă, grăind din inimă curată: Hristos este puterea mea, Dumnezeu și Domnul.

Înflorit-a pomul vieţii celei adevărate, Hristoase, că Crucea s-a înfipt și, adăpată fiind cu sânge și cu apă, din coasta Ta cea prea curată, ne-a odrăslit nouă viaţă.

De acum șarpele nu-mi va mai pune înainte în chip mincinos îndumnezeirea, că Hristos, îndumnezeitorul firii omenești, mi-a deschis acum, fără de piedică, a vieţii cărare.

Cu adevărat de negrăit și de neînţeles sunt pentru cei de pe pământ și din cer, tainele nașterii tale celei dumnezeiești, Născătoare de Dumnezeu, pururea fecioară.

Canonul Înălțării
Cântarea IV, glas 5
Irmos:
Înălţatu-Te-ai întru mărire, împărate al îngerilor, ca să ne trimiţi nouă pe Mângâietorul de la Tatăl. Pentru aceasta grăim: Mărire înălţării Tale, Hristoase!

Când S-a înălțat Mântuitorul, cu trupul, la Tatăl, s-au mirat de Dânsul oștile îngerilor și au grăit: Mărire înălţării Tale, Hristoase!

Puterile îngerilor grăiau către cele mai de sus: Ridicaţi porţile, lui Hristos, împăratului nostru; pe Care îl lăudăm împreună cu Tatăl și cu Spiritul.

Fecioara a născut și cele ale maicilor nu le-a cunoscut, ci Maică este, și fecioară a rămas; pe care lăudând-o, grăim: Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea IV, glas 6
Irmos:
Arie, care a stricat dreapta credinţă, cu mintea sa cea nepricepută, este alungat, ca un mădular putred, din Biserică, prin hotărârile Părinţilor.

Luptându-Se ceata Părinţilor pentru Tine, Stăpâne, a înfrânt pe vrăjmașii Tăi, și Te-au preamărit pe Tine, de o fiinţă cu Tatăl și cu Spiritul.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Mijlocitor ai fost între Dumnezeu și oameni, fiind Dumnezeu și Om, Hristoase. Pentru aceasta, cugetătorii de Dumnezeu, cunoscându-Te pe Tine, un Fiu în două firi Te-au propovăduit.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Mort m-a vădit pe mine gustarea din pom; iar Pomul vieţii din tine, Preacurată, arătându-Se, m-a înviat, și moștenitor desfătării raiului m-a făcut!

Cântarea a 4-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
Împărate al împăraţilor, Unule dintru Unul singur, Cuvinte, Cel ce ai ieșit din Tatăl cel nepricinuit, pe Spiritul Tău cel adevărat, Cel întocmai puternic, Făcător de bine, L-ai trimis Apostolilor celor ce cântau: Mărire puterii Tale, Doamne!

Canonul Învierii
Cântarea V, glas 6
Irmos:
Cu dumnezeiască strălucirea Ta, mă rog Ție, Bunule, luminează sufletele celor ce aleargă dis-de-dimineaţă la Tine cu dragoste, ca să Te vadă pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești Dumnezeu adevărat, Care din negura greșelilor le chemi.

Datu-mi-au acum Ioc Heruvimii și sabia cea de foc a fugit de la mine, Stăpâne, văzându-Te pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești Dumnezeu adevărat, deschizând tâlharului cale în Rai.

De acum nu mă mai tem de întoarcerea în pământ, Stăpâne Hristoase; că Tu, din marea milostivire, m-ai ridicat pe mine, cel uitat, din pământ la înălţimea nestricăciunii, prin Învierea Ta.

Pe cei ce te mărturisesc, din suflet, pe tine Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i, stăpâna cea bună a lumii; că pe tine te-am câștigat apărătoare nebiruită, ceea ce ești cu adevărat Născătoare de Dumnezeu.

Canonul Înălțării
Cântarea V, glas 5
Irmos:
Umplând toate de veselie, Milostive, la Puterile cele de sus cu trupul Te-ai întors.

Puterile îngerilor, văzându-Te pe Tine înălţându-Te, strigau: Ridicaţi porţile Împăratului nostru!

Apostolii, văzând pe Mântuitorul înălţându-Se, cu cutremur strigau: Mărire Ție, Împăratului nostru!

Fecioară după naștere te lăudăm pe tine, Născătoare de Dumnezeu, că ai născut lumii, cu trup, pe Dumnezeu-Cuvântul.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea V, glas 6
Irmos:
Frumoase sunt, cu adevărat, picioarele celor ce Te propovăduiesc pe Tine, Cel ce ești Pacea care covârșește toată mintea, a tuturor îngerilor și a oamenilor, Hristoase, și împacă lumea cu mulţimea păcii.

Dumnezeieștii Dascăli, cei împodobiţi după cuviinţă cu puterea preasfintei preoţii, adunându-se, Te-au propovăduit pe Tine, Hristoase, înţelepciune, Putere și Cuvânt ipostatic al Tatălui.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Cei ce aţi adăpat Biserica cu undele curate ale apelor învăţăturilor lui Hristos, vă desfătaţi acum la apele odihnei, bucurându-vă în veci.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Făclie luminoasă, cunoscându-te pe tine, Preacurată, care oglindești tuturor pe Hristos, Soarele dreptăţii, ceea ce singură ești Născătoare de Dumnezeu curată, cerem ocrotirea ta.

Cântarea a 5-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
O, fii cu chipuri luminate ai Bisericii! Primiţi curăţire mântuitoare de păcate, roua Spiritului cea de foc insuflată. Că acum din Sion a ieșit Legea, harul Spiritului, Cel în chip de limbi de foc.

Canonul Învierii
Cântarea VI, glas 6
Irmos:
Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig Ție: Scoate din stricăciune viaţa mea, mult-Milostive!

Când ai fost răstignit, Stăpâne, ai șters, cu piroanele Tale, blestemul cel ce era asupra noastră; iar cu suliţa împuns fiind în coastă, rupând zapisul lui Adam, ai eliberat lumea.

Adam, prin înșelăciune poticnindu-se, s-a prăbușit în prăpastia iadului; iar Tu, Cel ce ești din fire Dumnezeu și milostiv, Te-ai coborât în căutarea lui și, pe umeri purtându-l, împreună cu Tine l-ai înviat.

Preacurată Stăpână, care ai născut oamenilor pe Domnul, Ocârmuitorul, potolește tulburarea patimilor mele cea nepotolită și cumplită, și dăruiește liniște inimii mele.

Canonul Înălțării
Cântarea VI, glas 5
Irmos:
Săltat-au Apostolii prin nădejdea Spiritului, văzând astăzi pe Făcătorul ridicându-Se în înălţime și cu frică au strigat: Mărire înălţării Tale!

Au stat înainte îngerii, Hristoase, strigând Ucenicilor Tăi: Așa cum aţi văzut pe Hristos suindu-Se cu trupul, tot așa va să vină iarăși, ca Judecător drept al tuturor.

Când Te-au văzut pe Tine Puterile cerești, Mântuitorul nostru, ridicându-Te în înălţime cu trupul, strigau, zicând: Mare este, Stăpâne, iubirea Ta de oameni!

Rug nears și munte, scară însufleţită și poartă cerească, după vrednicie te mărim pe tine, Marie preamărită, lauda dreptcredincioșilor.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea VI, glas 6
Irmos:
Semănătorul de neghină, Arie, cel numit cu numele nebuniei, nu s-a putut ascunde de Pronia cea de negrăit; că râvnind lui Iuda, a crăpat vicleanul ca și acela.

Dumnezeiasca și cinstita adunare a Părinţilor, Te propovăduiește pe Tine, Stăpâne, Cel ce ești raza cea singură născută, strălucind din Fiinţa părintească, și Fiu născut mai înainte de toţi vecii.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Pântecele din care a ţâșnit șuvoiul cel tulbure și de nebăut al eresurilor celor nelegiuite a fost spart, precum se spune, cu plugul rugăciunii dumnezeieștilor preoţi.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Moise, cel mare între profeți, te-a profețit în scris chivot și masă, sfeșnic și năstrapă, însemnând în chip tainic întruparea din tine a Celui Preaînalt, Maică Fecioară.

Cântarea a 6-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
Curăţire și mântuire, Hristoase, Stăpâne, ne-ai strălucit nouă din Fecioara; că precum pe profetul Iona, din pântecele fiarei celei din mare întreg l-ai scos, așa să scoţi din stricăciune pe Adam cel căzut, cu tot neamul.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție mărire înălţăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Sfinților Părinți de la Niceea, glas 8
Propovăduirea Apostolilor și dogmele Părinţilor au întărit Bisericii o singură credinţă; care purtând haina adevărului, cea ţesută din Teologia cea de sus, drept învaţă și preamărește taina cea mare a dreptei cinstiri de Dumnezeu.

Icos
Să ascultăm Biserica lui Dumnezeu, care strigă cu înaltă glăsuire: Cel însetat să vină la Mine și să bea; paharul pe care-l ţin Eu, este pahar al înţelepciunii; băutura lui am dres-o cu cuvântul adevărului, turnând nu din apa grăirii împotrivă, ci dintr-a mărturisirii; din care bând Israel cel de acum vede pe Dumnezeu, grăind: Vedeţi, că Eu însumi sunt și nu Mă schimb; Eu sunt Dumnezeu întâi, Eu și după acestea și afară de Mine nu este altul nicidecum. Cei ce se împărtășesc din Acesta se vor sătura și vor lăuda taina cea mare a dreptei cinstiri de Dumnezeu.

Sinaxar
În această zi, Duminica a șaptea a Paștilor, sărbătorim întâiul Sinod Ecumenic din Niceea, a celor 318 Părinți, purtători de Dumnezeu.
Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeul nostru, îndură-Te de noi. Amin.

Canonul Învierii
Cântarea VII, glas 6
Irmos:
Îngerul a făcut cuptorul umezit de roua curioșilor tineri; iar pe haldei porunca lui Dumnezeu arzându-i, a înduplecat pe tiran a grăi: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri.

Îndurerat de Pătimirea Ta, soarele în negură s-a îmbrăcat, și în plină zi lumina s-a întunecat peste tot pământul, Stăpâne, strigând: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri!

La coborârea Ta, Hristoase, îmbrăcatu-s-au în lumină cele mai de jos; iar strămoșul, arătându-se plin de bucurie, dănţuind sălta, grăind: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri.

Prin tine, Maică Fecioară, lumină strălucitoare a răsărit la toată lumea; că ai născut pe Dumnezeu, Făcătorul a toate, pe Care roagă-L, Preacurată, să trimită credincioșilor mare milă.

Canonul Înălțării
Cântarea VII, glas 5
Irmos
Cel ce Te-ai înălţat pe nor de lumină și ai mântuit lumea, bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri!

Pe umeri ridicând, Mântuitorule, firea cea rătăcită și înălţându-Te, ai adus-o la Dumnezeu și Tatăl.

Cel ce Te-ai înălțat cu trupul la Părintele cel fără de trup, bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri!

Cel ce Te-ai născut din Fecioara, pe care ai făcut-o Născătoare de Dumnezeu, bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri!

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea VII, glas 6
Irmos:
Biruit-aţi pe Arie cel cu numele nebuniei, care cumplit a înnebunit și grăia cuvinte nedrepte împotriva lui Dumnezeu Celui din înălţime; că n-a voit a zice Fiului: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri!

Fiului tunetului asemănându-vă, Minunaţilor, cu gurile voastre cele în chipul focului, pe toţi îi învăţaţi să strige Cuvântului, Celui împreună fără de început cu Tatăl și împreună șezător pe scaun: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Ca niște întraripaţi aţi venit în ajutorul Cuvântului, de Dumnezeu fericiţilor; că de la marginile lumii, Spiritul Sfânt v-a adunat pe voi să grăiţi: Bine ești cuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pe cei trei tineri cuptorul nu i-a ars, cu aceasta mai-nainte Închipuind nașterea ta; că dumnezeiescul foc s-a sălășluit în tine, nearzându-te, și pe toţi i-a luminat să zică: Bine ești cuvântată, ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.

Cântarea a 7-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
Cu un glas a răsunat cântarea organelor, spre a cinsti pe idolul cel făcut din aur și neînsufleţit. Iar harul cel purtător de lumină al Mângâietorului ne îndeamnă să strigăm cu evlavie: Treime una, deopotrivă puternică și fără de început, binecuvântată ești.

Canonul Învierii
Cântarea VIII, glas 6
Irmos:
Din văpaie ai izvorât cuvioșilor rouă, iar jertfa dreptului ai ars-o cu apă; că toate le faci, Hristoase, numai cu voirea; pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Pe poporul iudeilor, cel mai înainte ucigaș de profeți, zavistia l-a făcut acum ucigător de Dumnezeu, răstignindu-Te pe Tine pe cruce, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Care Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Cămările cerești nu le-ai părăsit, Hristoase, și în iad coborându-Te, ai sculat împreună cu Tine, pe tot omul care zăcea în stricăciune. Pentru aceasta Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Din lumină ai zămislit pe Dătătorul de lumină, Cuvântul, și născându-L pe El negrăit, te-ai preamărit; că Spiritul cel dumnezeiesc în tine, Fecioară, S-a sălășluit. Pentru aceasta te lăudăm întru toţi vecii.

Canonul Înălțării
Cântarea VIII, glas 5
Irmos:
Pe Hristos, Dătătorul de viaţă, Cel ce S-a înălţat cu amândouă firile la ceruri, întru mărire, și este împreună cu Tatăl șezător, preoţilor lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii!

Pe Tine, Cel ce ai mântuit făptura din robia idolilor, și ai înfăţișat-o liberă înaintea Părintelui Tău, Te lăudăm Mântuitorule, și Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Pe Cel ce cu coborârea Sa a zdrobit pe potrivnicul și cu suirea Sa a înălţat pe om, preoţilor lăudaţi-L, popoarelor preaînălţaţi-L întru toţi vecii!

Mai presus decât Heruvimii te-ai arătat, Curată Născătoare de Dumnezeu, purtând în pântecele tău pe Cel ce șade pe ei; pe Care noi oamenii, împreună cu cei fără de trupuri, îl preamărim întru toţi vecii.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea VIII, glas 6
Irmos:
Luminându-se cu razele Dumnezeirii Tale, păstorii Tăi cei buni pe Tine Te-au mărturisit Făcător al tuturor și Domn; pe Care Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Adunarea cea prealăudată a Păstorilor adunându-se acum, cu dumnezeiască însuflare teologhisind Treimea cea nezidită, învaţă pe toţi să cânte: Pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii!

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Spiritul Sfânt, Dumnezeu.

Ierarhii, păstorii cei vrednici de laudă, luminează Biserica lui Hristos, unii într-un loc, alţii într-altul, cu frumuseţe împodobind-o și preaînălţând pe Hristos în veci.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

În chip tainic Te-au văzut mai-nainte toţi profeții, prin semne minunate, că vei naște pe Cuvântul; că trup luând din tine, a ieșit din tine Dumnezeu și om; pe Care îl preaînălţăm întru toţi vecii.

Cântarea a 8-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului cântându-I și preaînălţăndu-L întru toţi vecii.

Chipul cel cu trei străluciri al dumnezeieștii Stăpâniri dezleagă legăturile și răcorește văpaia. Tinerii cântă și toată făptură cea zidită binecuvintează pe Unul Mântuitorul și a toate Ziditorul, ca pe un Făcător de bine.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Stih 1: Mărește, sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 2: Că a căutat spre smerenia servei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 3: Că mi-a făcut mie lucruri mari Cel puternic, și sfânt este numele Lui și mila Lui în neam și în neam, spre cei ce se tem de El.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 4: Făcut-a tărie cu braţul Său Domnul, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 5: Coborât-a pe cei puternici de pe scaune și a înălţat pe cei smeriţi, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi și pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 6: Primit-a pe Israel, robul său, că și-a adus aminte de îndurare precum a grăit către părinţii noștri, lui Avraam și seminţiei lui până în veac.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Canonul Învierii
Cântarea IX, glas 6
Irmos:
Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor; spre Care nu cutează a căuta oștile îngerești; iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L cu oștile cerești, pe tine te fericim.

Neîmpărtășit patimilor ai rămas, Cuvinte al lui Dumnezeu, împreunându-Te în trup cu patimile; dar pe om l-ai dezlegat din patimi, pătimitor făcându-Te, Mântuitorul nostru; că Singur ești fară de patimă și Atotputernic.

Stricăciunea morţii primind, neatins de stricăciune ai păzit trupul Tău; iar sufletul Tău, cel de viaţă făcător și dumnezeiesc, Stăpâne, nu a rămas în iad; ci ca din somn sculându-Te, împreună ne-ai ridicat pe noi.

Pe Dumnezeu-Tatăl și pe Fiul, Cel împreună fără de început, toţi oamenii cu buze curate Îi mărim și puterea cea negrăită și preamărită a Preasfântului Spirit o cinstim; că Una este Treimea atotputernică și nedespărţită.

Canonul Înălțării
Cântarea IX, glas 5
Irmos:
Pe Tine, Mântuitorul lumii, Hristoase Dumnezeule, văzându-Te, Apostolii Înălţându-Te dumnezeiește, cu frică săltând, Te preamăreau.

Trupul Tău cel Îndumnezeit văzându-L îngerii în înălţime, Hristoase, își făceau semn unii altora, zicând: Cu adevărat, Acesta este Dumnezeul nostru.

Văzându-Te pe Tine, Hristoase Dumnezeule, cetele celor fără de trupuri suindu-Te pe nori, strigau: Ridicaţi porţile Împăratului măririi!

Bucură-te Născătoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos Dumnezeu; că văzând astăzi pe cel ce L-ai născut, înălţându-Se de pe pământ, împreună cu îngerii îl preamăreai.

Canonul Sfinților Părinți de la Niceea
Cântarea IX, glas 6
Irmos:
Cuvântul, Cel mai înainte de veci, Cel împreună cu Tatăl fără de început și împreună pe scaun șezător, aflându-vă pe voi ajutoare, v-a adunat, întrarmându-vă cu puterea cea tare a Spiritului; pe Care acum, Preasfinţiţilor, împreună cu oștile cerești, pururea Îl preamăriți.

Pășunea ereziei celei cumplite a lui Arie aţi îngrădit-o ca niște doctori ai sufletelor și ai trupurilor, punând înaintea tuturor Simbolul credinţei; pe care acum noi avându-l, pururea preamărim pomenirea voastră, lucrătorilor de cele sfinte.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Hristoase, Cel ce ești lumină preacurată, mântuiește sufletul meu de negura patimilor, cu rugăciunile slujitorilor Tăi, Stăpâne, care acum Te-au propovăduit pe Tine fără de început, nezidit, Făcător a toate și Dumnezeu, împreună fără de început cu Tatăl.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acum s-a dăruit morţilor înviere, prin nașterea ta cea neînţeleasă și de negrăit, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână; că Viaţa, îmbrăcând trup din tine, a strălucit tuturor și tristeţea morţii în chip vădit a risipit.

Cântarea a 9-a a Catavasiilor din Penticostar, glas 4
Bucură-te, Împărăteasă Maică, lauda fecioarelor, că toată gura cea limpede bine-grăitoare, vorbind, nu te poate lăuda după cuviinţă; și orice minte e neputincioasă să priceapă nașterea ta. Pentru aceasta, cu un glas pe tine te mărim.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cerești și Ție mărire înălţăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, și vă închinaţi așternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea a 10 a. A Învierii
Marea Tiberiadei, odinioară, cu feciorii lui Zevedeu, pe Natanail, cu Petru și cu alţi doi, și pe Toma, i-a avut la pescuit; care, după porunca lui Hristos de-a dreapta aruncând, au prins mulţime de pești; pe care Petru cunoscându-l, către El a înotat; cărora a treia oară s-a arătat, și pâine le-a arătat și pește pe cărbuni.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Luminătoarea Sfinților Părinți de la Niceea
Pomenirea dumnezeieștilor Părinţi prăznuind astăzi, cu mijlocirile lor ne rugăm Ție, Preaîndurate: Mântuiește pe poporul Tău, Doamne, de toată vătămarea eresurilor și ne învrednicește pe toţi să preamărim pe Tatăl, pe Cuvântul și pe Spiritul Sfânt.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Luminătoarea Înălțării
Privind Ucenicii la Tine, Te-ai înălţat, Hristoase, la Tatăl, împreună cu Dânsul șezând. Îngerii, înainte alergând, strigau: Ridicaţi porţile, ridicaţi! Că împăratul S-a înălţat la mărirea cea începătoare de lumină.

La Laude

Stihirile Laudelor Învierii, glas 6

Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Ps. 149, 9)

Crucea Ta, Doamne, viaţă și înviere poporului Tău este; și în dânsa nădăjduind, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat, Te lăudăm; miluiește-ne pe noi.

Lăudaţi pe Domnul întru Sfinţii Lui, lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui. (Ps. 150, 1)

Îngroparea Ta, Stăpâne, Raiul a deschis neamului omenesc; și din stricăciune mântuindu-ne, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat, Te lăudăm; miluiește-ne pe noi.

Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

Cu Tatăl și cu Spiritul, pe Hristos să-L lăudăm, pe Cel ce a înviat din morţi, și către Dânsul să grăim: Tu ești viaţa și învierea noastră; miluiește-ne pe noi.

Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire și în alăută. (Ps. 150, 3)

A treia zi ai înviat din mormânt, Hristoase, precum este scris, și împreună ai sculat pe strămoșul nostru. Pentru aceasta Te și mărește neamul omenesc și laudă învierea Ta.

Lăudaţi-L pe El în timpane și în horă, lăudaţi-L pe El în strune și în organe. (Ps. 150, 4)

Stihirile laudelor Sfinților Părinți de la Niceea, glas 6
Adunând toată știinţa sufletului, și împreună cu dumnezeiescul Spirit cercetând, Sfinţii Părinţi au așternut în scris, cu litere dumnezeiești, sfântul Simbol, în care, preamăriții, preafericiţii și cu adevărat de Dumnezeu cugetătorii Părinţi, urmând vădit învăţăturile Apostolilor, ne învaţă foarte lămurit că Cuvântul este deopotrivă fară de început cu Tatăl și cu totul adevărat de aceeași fiinţă.

Lăudaţi-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)

Adunând toată știinţa sufletului, și împreună cu dumnezeiescul Spirit cercetând, Sfinţii Părinţi au așternut în scris, cu litere dumnezeiești, sfântul Simbol, în care, preamăriții, preafericiţii și cu adevărat de Dumnezeu cugetătorii Părinţi, urmând vădit învăţăturile Apostolilor, ne învaţă foarte lămurit că Cuvântul este deopotrivă fară de început cu Tatăl și cu totul adevărat de aceeași fiinţă.

Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeul părinţilor noștri și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. (Cântarea celor trei tineri 1, 2)

Fericiţii înainte-stătători ai evanghelicelor dogme și ai învăţăturii celei mai presus de fire, primind toată luminarea Sfântului Spirit, au rostit din dumnezeiască insuflare, în cuvinte puţine, dar cu mult înţeles, adevărul cel mai presus de fire, ca niște propovăduitori ai lui Hristos, luând de sus, în chip vădit, descoperirea lor, și, luminaţi fiind, au așternut în scris hotărârea cea de la Dumnezeu învăţată.

Adunaţi-I Lui pe cuvioșii Lui, pe cei ce au făcut legământ cu El pentru jertfe. (Ps. 49, 6)

Dumnezeieștii Păstori, ca niște slujitori cu totul credincioși ai lui Hristos și cunoscători preasfinţiţi ai dumnezeieștii propovăduiri, strângându-și toată iscusinţa lor păstorească și mânaţi fiind acum de o preaîndreptăţită mânie, au alungat cu praștia Spiritului pe lupii cei primejdioși și molipsitori, izgonind din staulul Bisericii pe cei ce căzuseră spre moarte și erau ca niște bolnavi fără vindecare.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

A Sfinților Părinți de la Niceea, glas 8
Ceata Sfinţilor Părinţi, adunându-se de la marginile lumii, a pus în dogmă o fiinţă și o fire a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, și învăţătura despre Dumnezeu au predat-o lămurit Bisericii; pe care, lăudându-i cu credinţă, să-i fericim, zicând: O! Dumnezeiască tabără, ostași grăitori de Dumnezeu ai oștii Domnului; luceferi mult luminători ai cerului; turnurile cele de nesurpat ale Sionului celui tainic; florile Raiului cele cu mireasma Mirului; gurile cele cu totul de aur ale Cuvântului; lauda Niceei, podoaba lumii, rugaţi-vă neîncetat pentru sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei
Preabinecuvântată ești, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că, prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât și noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, grăim: Binecuvântat ești, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit așa, mărire Ție!

Preotul: Mărire ţie, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îţi mulţumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, și Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mielușelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluiește-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primește rugăciunea noastră, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui,
și te îndură spre noi.
Că Tu ești unul Sfânt, Tu ești unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
și voi lăuda numele Tău în veac, și în veacul veacului,
Învrednicește-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine ești cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noștri,
și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Bine ești cuvântat, Doamne:
învaţă-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam. Eu am zis: Doamne, miluiește-mă, vindecă sufletul meu, că am greșit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Și acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Învierii, glas 8
Înviat-ai din mormânt și legăturile iadului le-ai rupt; stricat-ai osânda morţii, Doamne, pe toţi din cursele potrivnicului scăpându-i; arătându-Te pe Tine Apostolilor Tăi, i-ai la propovăduire; și prin ei pacea Ta ai dăruit lumii, unule mult-Milostive.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Dacă după doxologia mare nu se intră în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, atunci urmează ecteniile și Apolisul (dezlegarea deplină).

Preotul: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfinţit (Arhi) Episcopul nostru (N.) și pentru toţi fraţii noștri cei întru Hristos.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru autorităţile și oștirea ţării, pentru pacea, sănătatea și mântuirea lor.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii și pururea pomeniţii ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ștergerea și iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, fraţii sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi

Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri și fac bine în sfânta și preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă și pentru poporul ce este de faţă și așteaptă de la Tine mare și multă milă.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru toți fraţii noștri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire Îţi înălţăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu darul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată desăvârșit sfântă, cu pace și fără de păcate, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor și trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Milă și iertare de păcatele și de greșelile noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cele bune și de folos sufletelor noastre, și pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, și întru pocăinţă a o săvârși, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Sfârșit creștinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne rușinat, cu pace, și răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Dumnezeul milei și al îndurărilor și al iubirii de oameni ești și Ție mărire înălţăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Preotul: Pace tuturor.

Poporul: Și spiritului tău.

Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuiești și spre cei smeriţi privești și, cu ochiul Tău cel a toate văzător, privești peste toată făptura, Ție am plecat cerbicea sufletului și trupului nostru și ne rugăm Ție, Sfinte al sfinţilor: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaș, și ne binecuvintează pe toţi; și orice am greșit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun și iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătăţile Tale cele din lume și cele mai presus de lume.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție ți se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, și Ție mărire înălţăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Apolisul
(Dezlegarea deplină)
Preotul: Înţelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credinţă a cucernicilor și dreptcredincioșilor creștini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic de la Niceea a căror pomenire facem, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind și de oameni iubitor.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.