Utrenia Duminicii Vindecării orbilor și a mutului
27 Iulie
Duminica a VII-a după Cincizecime. A vindecării a doi orbi. Sfântul mare martir Pantelimon
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Împărate ceresc…
Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, Părinte!
Preotul: Mărire sfintei, celei de o fiinţă, şi de viaţă făcătoarei, şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Apoi:
Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Cei șase psalmi ai Utreniei
Psalmul 3
Doamne, cât s-au înmulţit, cei ce mă necăjesc,
mulţi împotriva mea se ridică!
Mulţi zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti,
gloria mea, şi Cel ce înalţi capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
şi din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulţimii,
de cei ce din toate părţile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuieşte-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toţi cei ce zadarnic mă duşmănesc;
dinţii celor păcătoşi i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
şi peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Şi iarăşi: Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.
Psalmul 37
Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerţi,
Că săgeţile Tale m-au lovit,
şi ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârşit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât şi-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, şi m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că şalele mele s-au umplut de putreziciune,
şi nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost şi m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorinţa mea,
şi suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
şi lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei şi vecinii mei spre mine s-au apropiat şi s-au oprit;
şi cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Şi se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
şi, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deşertăciuni,
şi vicleşuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
şi ca un mut, ce nu-şi deschide gura sa.
Şi m-am făcut ca un om, ce nu aude,
şi în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei;
şi când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aştept,
şi durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
şi nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar duşmanii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine
şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.
Psalmul 62
Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum şi trupul meu,
în pământ pustiu, şi neumblat, şi fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta şi gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieţii;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viaţa mea,
şi întru numele Tău voi înălţa mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă şi de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în aşternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi şacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.
Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
şi sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.
Psalmul 87
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morţi voi fi liber.
Asemenea unor răniţi ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
şi care din mâna Ta au fost lepădaţi.
Aşezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, şi în umbra morţii.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
şi toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuţii mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, şi nu pot ieşi;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morţi vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morţi, şi Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
şi adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaşte-se-vor întru întuneric minunile Tale,
şi dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci faţa Ta de către mine?
Amărât sunt eu şi întru necazuri, din tinereţele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit şi fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoşările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten şi vecin,
şi pe cunoscuţii mei, pentru ticăloşie.
Şi iarăşi: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.
Psalmul 102
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
şi nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viaţa ta,
pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
şi judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător şi milostiv e Domnul, îndelung răbdător şi mult milostiv;
nu până în sfârşit se va mânia, nici până în veac va ţine mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluieşte un tată pe fii;
aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-şi-a aminte, că ţărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, aşa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, şi nu va mai fi,
şi nu se va cunoaşte nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac şi până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
şi-şi aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer şi-a gătit scaunul
şi împărăţia Lui toate le stăpâneşte.
Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniţi cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceţi voia Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Şi iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Şi să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit duşmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viaţa mea.
Aşezatu-m-a întru întuneric, ca pe morţii veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci faţa Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la duşmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povăţui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viaţă.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
şi întru mila Ta vei zdrobi pe duşmanii mei.
Şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Şi iarăşi: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
şi să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povăţui la pământ drept.
Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.
Rugăciunile Utreniei
Rugăciunea I
Mulţumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, şi să chemăm numele tău cel sfânt; şi să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viaţa noastră. Şi acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feţei măririi tale celei sfinte, şi aşteaptă de la tine bogată milă; şi le dă lor, ca slujind ţie totdeauna cu frică şi cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înţelepţeşte-ne, să facem întru frica ta dreptate şi sfinţenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, şi ne auzi pe noi; şi pomeneşte, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de faţă, şi se roagă, pe toţi pe nume, şi-i mântuieşte cu puterea ta; binecuvântează poporul tău şi sfinţeşte moştenirea ta; pace dăruieşte lumii tale, bisericilor tale, preoţilor, şi tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, şi de mare-cuviinţă numele tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, şi îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipeşte toată negura de pe inimile noastre; dăruieşte-ne nouă soarele dreptăţii, şi nevătămată păzeşte viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează paşii noştri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei şi ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugăciunile de dimineaţa. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce eşti sfânt şi necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre lauda şi ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primeşte-ne pe noi, cei ce şi acum ne închinăm ţie, şi după putinţă îţi mulţumim; şi ne dăruieşte toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, şi ai zilei, şi moştenitori ai bunătăţilor tale cele veşnice. Pomeneşte, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, şi pe tot poporul tău, ce este de faţă, şi se roagă împreună cu noi, şi pe toţi fraţii noştri, care sunt pe uscat, pe mare, şi în tot locul stăpânirii tale, care aşteaptă iubirea ta de oameni; şi tuturor le dăruieşte mila ta cea mare. — Ca mântuiţi fiind cu sufletul şi cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat şi binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea V
Vistierule al bunătăţilor, izvorule ce pururea izvorăşti, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice şi atotstăpâni-torule, toţi ne închinăm, şi ne rugăm ţie, chemând milele tale şi îndurările tale, spre ajutorul şi paza smereniei noastre. Pomeneşte, Doamne, pe robii tăi, şi primeşte rugăciunile cele de dimineaţa ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, şi nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toţi ne păzeşte cu îndurările tale. Pomeneşte, Doamne, pe cei ce priveghează şi cântă, spre mărirea ta, şi a unuia născut Fiului tău şi Dumnezeului nostru, şi al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor şi păzitor; primeşte rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri şi înţelegător. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea VI
Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul şi Făcătorul de bine al suflete-lor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopţii ce a trecut, şi ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ţie, Doamne: dă-ne har, şi putere, ca să ne învrednicim a cânta ţie cu înţelegere, şi a te ruga neîncetat cu frică şi cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomeneşte, Doamne, şi pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânşii, şi-i miluieşte; şi sfărâmă sub picioarele lor pe duşmanii cei nevăzuţi şi potrivnici luptători. — Că tu eşti împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor.
Rugăciunea VII
Dumnezeule şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, şi primeşte ale noastre mulţumiri cele după putinţă; şi ne învaţă îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu ştim, de nu ne vei povăţui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ţie: orice am greşit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur eşti sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieţii noastre, şi întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăţiei tale pururea binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, nădejde tare, dragoste nefă-ţarnică; binecuvântează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit împărăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea IX
Străluceşte în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei dumnezeirii tale, şi deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi şi frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind şi făcând. — Că tu eşti sfinţirea şi luminarea noastră, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăinţă, iertare ai dăruit oamenilor, şi pildă a cunoaşterii de păcate, şi a mărturisirii, ne-ai arătat pocăinţa proorocului David spre iertare: însuţi, Stăpâne, pe noi cei căzuţi în multe şi mari greşeli, miluieşte-ne după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale curăţeşte fărădelegile noastre. Că ţie ţi-am greşit, Doamne, celui ce ştii şi cele nearătate şi ascunse ale inimilor oamenilor, şi celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; şi inimă curată zi-dind întru noi, şi cu spirit stăpânitor întărindu-ne, şi bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la faţa ta: ci binevoieşte, ca un bun şi iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ţi aducem jertfă de dreptate, şi prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai aşezat puteri cuvân-tătoare şi înţelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, şi ţie ne cucerim: primeşte preamărirea noastră, cea după putinţă, împreună cu a tuturor făpturilor tale, şi ne răsplăteşte cu darurile cele bogate ale bunătăţii tale; că ţie se pleacă tot genunchiul, al celor cereşti, şi al celor pământeşti, şi al celor dedesubt, şi toată suflarea şi făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur eşti Dumnezeu adevărat şi mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cereşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, şi mulţumim ţie, Dumnezeul părinţilor noştri, că ne-a trecut umbra nopţii, şi ne-ai arătat iarăşi lumina zilei; ci ne rugăm bunătăţii tale: fii milostiv păcatelor noastre, şi primeşte rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv şi atotputernic. Străluceşte în inimile noastre soarele cel adevărat al dreptăţii tale; luminează mintea noastră, şi simţurile toate le păzeşte, ca umblând ca ziua cu bunăcuviinţă pe calea poruncilor tale, să ajungem la viaţa cea veşnică — pentru că la tine este izvorul vieţii — şi să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, și în vecii vecilor. Amin.
Ectenia mare
Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru sfânt lăcașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ție Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin
Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 6
Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.
Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, şi întru numele Domnului le-am înfrânt.
Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi spune lucrurile Domnului.
Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunată în ochii noştri.
Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Apoi:
Troparul Învierii, glas 6
Puterile îngereşti la mormântul Tău, şi străjerii au amorţit; şi sta Maria la mormânt, căutând preacuratul Tău trup. Prădat-ai iadul, nefiind ispitit de dânsul, întâmpinat-ai pe Fecioara, dăruind viaţă, Cel ce ai înviat din morţi, Doamne, Mărire Ţie!
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Troparul Sfântului, glas 3
Purtătorule de chinuri sfinte, şi vindecătorule Pantelimoane; roagă pe milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Al Născătoarei. Al Învierii, glas 3
Pe tine, ceea ce ai mijlocit mântuirea neamului nostru, te lăudăm, Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Căci cu trupul cel luat din tine, Fiul tău şi Dumnezeul nostru, prin Cruce răbdând patimă, ne-a mântuit pe noi din stricăciune, ca un Iubitor de oameni.
Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Primul rând de Sedelne ale glasului 6
Mormântul deschis fiind şi iadul tânguindu-se, Maria a strigat către Apostolii cei ascunşi: Ieşiţi, lucrătorii viei, propovăduiţi vestea Învierii; înviat-a Domnul, dând lumii mare milă.
Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,
Doamne, înaintea mormântului Tău stătea Maria Magdalena şi plângea; şi crezându-Te pe Tine grădinar, zicea: Unde ai ascuns pe Viaţa cea veşnică? Unde ai pus pe Cel de pe tronul Heruvimilor? Că aceia care-L străjuiau au amorţit de frică. Sau pe Domnul meu daţi-mi-L mie, sau cu mine grăiţi: Cel ce ai fost între morţi şi pe morţi i-ai înviat, Mărire Ţie!
Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.
Vestit-a mai dinainte Ghedeon zămislirea şi tâlcuit-a David naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu: că s-a coborât ca o rouă peste lână Cuvântul în pântecele tău şi ai odrăslit fără sămânţă, pământule sfinte, pe Mântuirea lumii, pe Hristos Dumnezeul nostru, ceea ce eşti plină de daruri.
Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Al doilea rând de Sedelne ale glasului 6
Viaţa în mormânt zăcea şi pecetea peste piatră era pusă. Ca pe un împărat adormit străjuiau ostaşii pe Hristos; şi pe vrăşmaşii săi cu orbire lovindu-i, a înviat Domnul.
Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,
Închipuit-a mai înainte Ioná îngroparea Ta, iar Simeon a tâlcuit scularea cea dumnezeiască, nemuritorule, Doamne; că Te-ai coborât ca un mort în groapă, Cel ce ai zdrobit porţile iadului; dar ai înviat fără stricăciune ca un Stăpân, spre mântuirea lumii, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ai luminat pe cei din întuneric.
Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, roagă pe Fiul tău, pe Cel ce S-a pironit de voie pe Cruce și a înviat din morţi, pe Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre.
După Sedelnele Octoihului, se pot pune Polieleul și Mărimurile Sfântului, din Minei.
Binecuvântările Învierii, glas 5
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.
Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morţi socotit fiind, şi puterea morţii stricând, Mântuitorule, şi împreună cu tine pe Adam ridicându-l, şi din iad pe toţi eliberându-i.
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.
Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecaţi, o, învăţăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, şi cunoaşteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.
Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, şi a zis: Vremea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.
Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.
A Treimii.
Inchinămu-ne Tatălui, şi Fiului acestuia, şi Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
A Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, şi bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; şi pe cei căzuţi din viaţă la aceeaşi i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu şi om.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.
Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Ipacoiul glasului 6
Cu moartea Ta cea de voie şi de viaţă făcătoare, Hristoase, porţile iadului sfărâmându-le, ca un Dumnezeu, ne-ai deschis nouă Raiul cel de demult şi, înviind din morţi, ai mântuit din stricăciune viaţa noastră.
Antifoanele glasului 6
Antifonul I
La cer ridic ochii mei, către Tine, Cuvântule: Milostiveşte-Te spre mine, ca să viez Ţie.
Miluieşte-ne pe noi, defăimaţii, făcându-ne vase de alese Ţie, Cuvântule.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
În Spiritul Sfânt este începutul a toată mântuirea: de suflă spre cineva Acesta, după vrednicie, curând îl ridică din cele de pe pământ, îl întraripează, îl creşte şi sus îl aşază.
Antifonul II
De n-ar fi fost Domnul cu noi, nimeni dintre noi n-ar fi putut sta împotriva vrăjmaşului; că acei care biruiesc, de aici se înalţă.
Cu dinţii lor să nu fie apucat sufletul meu, ca o pasăre, Cuvântule. Vai mie! Cum mă voi mântui de vrăjmaşi, iubitor de păcate fiind?
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Prin Spiritul Sfânt este îndumnezeirea tuturor, bunăvoirea, înţelegerea, pacea şi binecuvântarea; că întocmai lucrător este cu Tatăl şi cu Cuvântul.
Antifonul III
Cei ce nădăjduiesc în Domnul, pentru vrăjmaşi sunt înfricoşători şi tuturor minunaţi, că sus privesc.
Întru fărădelegi mâinile sale nu-şi tinde ceata drepţilor, ajutător avându-Te pe Tine, Mântuitorule.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Prin Spiritul Sfânt este stăpânia peste toate, Căruia se închină oştile cele de sus, cu toată suflarea celor de jos.
Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.
Prochimenul glasului 6
Doamne, deșteaptă puterea Ta şi vino, ca să ne mântuieşti pe noi. (Ps. 79, 2)
Stih: Cel ce paşti pe Israel, ia aminte. (Ps. 79, 1)
Doamne, deșteaptă puterea Ta şi vino, ca să ne mântuieşti pe noi. (Ps. 79, 2)
Preotul: Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Preotul: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Se cântă Toată suflarea… pe glasul 6
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.
Apoi:
Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Ioan, citire:
Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.
Preotul: Să luăm aminte.
Evanghelia Învierii a VII-a. Evanghelia după Ioan (20, 1-10)
În ziua cea dintâi a săptămânii, dis-de-dimineaţă, pe când era încă întuneric, Maria Magdalena a venit la mormânt şi a văzut piatra ridicată de pe mormânt. Atunci a alergat şi a venit la Simon Petru și la celălalt discipol, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis: Au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde L-au pus. Deci, au ieşit Petru şi celălalt discipol şi veneau la mormânt. Şi cei doi alergau împreună, dar celălalt discipol, alergând înainte, mai repede decât Petru, a sosit cel dintâi la mormânt. Şi, aplecându-se, a văzut giulgiurile puse jos, dar n-a intrat. A sosit după el Simon Petru şi a intrat în mormânt şi a văzut giulgiurilepuse jos, iar mahrama, care fusese pe capul lui Isus, nu era pusă împreună cu giulgiurile, ci deosebi înfăşurată, într-un loc. Atunci a intrat şi celălalt discipol, care sosise întâi la mormânt, şi a văzut şi a crezut. Căci încă nu ştiau Scriptura, că Isus trebuia să învie din morţi. Şi s-au întors discipolii iarăşi la ai lor.
Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Glas 2
Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, şterge mulțimea păcatelor noastre.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, şterge mulţimea păcatelor noastre.
Stih, glas 6
Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegile noastre.
Stihiră, glas 6
Înviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică şi mare milă.
Preotul: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul tău şi binecuvântează moştenirea ta; cercetează lumea ta cu milă şi cu îndurări; înalţă puterea creştinilor dreptcredincioşi; şi trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cereşti Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător şi Botezător Ioan; ale sfinţilor măriţi şi întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noştri şi ai lumii mari Dascăli şi Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, şi Ioan Gură-de-aur; şi ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinţilor măriţi şi bine învingători Martiri ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim și Ana, ale Sfântului mare martir Pantelimon și ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie, şi te îndură spre noi.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)
Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
CANOANELE
Canonul Învierii glasului 6, din Octoih
Canonul Născătoarei de Dumnezeu, din Octoih
Canonul Sfântului, din Minei, glas 2
Catavasiile Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Canonul Învierii
Cântarea I, glas 6
Irmos:
Ca pe uscat umblând Israel, cu picioarele prin adânc, pe Faraon prigonitorul văzându-l înecat, striga: Să cântăm lui Dumnezeu cântare de învingere.
Bunule Isuse, întinzându-Ţi palmele pe Cruce, toate le-ai umplut de bunăvoinţa Tatălui. Pentru aceasta, Îţi cântăm toţi cântare de biruinţă.
Cu teamă, ca o servă la poruncă, apropiatu-s-a moartea de Tine, Stăpânul vieţii, Cel ce printr-însa ne dai nouă înviere şi viaţă fără sfârşit.
A Născătoarei
Primind pe Ziditorul tău, precum însuşi a voit, întrupat fără sămânţă, mai presus de minte, din pântecele tău, Curată, te-ai arătat cu adevărat stăpână a făpturilor.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Gustând Eva din mâncarea cea din pom a neascultării, a adus blestemul, dar tu, Curată, l-ai dezlegat, născând pe Hristos, începătura binecuvântării.
Ceea ce pe Hristos, Mărgăritarul fulgerului dumnezeiesc L-ai născut, negura patimilor şi tulburarea păcatelor mele risipeşte-le, Curată, cu lumina strălucirii tale.
Canonul Sfântului martir
Răsărit-ai ca o stea, purtând în tinereţe minte de bătrân, şi de Dumnezeu gânditoare; şi prin frumuseţea trupului podoabă sufletească agonisindu-ţi, Cuvântului Celui preamărit te-ai arătat preafrumos.
Omorându-te lumii, şi întru Hristos îmbrăcându-te preafericite, prin baia Botezului, te-ai făcut organ de Dumnezeu purtător, şi vas lucrării Spiritului; pe toţi vindecând, şi bolile tuturor tămăduind.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Înţelepciunea prietenă ţie câştigându-ţi, şi părtaş vieţii aducându-te, de la dânsa te-ai cinstit, şi cu cununa darurilor te-ai împodobit, cu luminarea dumnezeieştilor raze fericite strălucind.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cu binecuvântări Preacurată cinstită ai încununat firea cea blestemată de Făcătorul pentru neascultare, ceea ce ai născut pe Hristos, şi din stricăciune ai eliberat-o. Pentru aceasta bucurându-ne, toţi credincioşii pe tine te fericim.
Cântarea I a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Deschide-voi gura mea şi se va umple de Spirit, şi cuvânt voi răspunde Împărătesei Maici, şi mă voi arăta luminat prăznuind, şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.
Canonul Învierii
Cântarea III, glas 6
Irmos:
Nu este sfânt ca Tine, Doamne Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule, şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.
Bunule Isuse, întinzându-Ţi palmele pe Cruce, toate le-ai umplut de bunăvoinţa Tatălui. Pentru aceasta, Îţi cântăm toţi cântare de biruinţă.
Pe Dumnezeu văzându-L răstignit cu trupul, zidirea se pierdea de frică; dar s-a ţinut tare cu palma cea cuprinzătoare, a Celui ce S-a răstignit pentru noi.
A Născătoarei
Minunea naşterii tale celei dumnezeieşti, Curată, covârşeşte toată rânduiala firii; că pe Dumnezeu L-ai zămislit în pântece, mai presus de fire, şi născându-L, ai rămas pururea fecioară.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Trupul meu cel stricăcios şi muritor, Preacurată Maica lui Dumnezeu, din pântecele tău în chip de negrăit luându-I Cel bun, şi nestricat făcându-l, pe veci cu Sine l-a unit.
Pe Dumnezeu văzându-L întrupat din tine, Fecioară, s-au înspăimântat de frică cetele îngereşti; şi, ca pe o Maică a lui Dumnezeu, cu cântări fără încetare te cinstesc.
Canonul Sfântului martir
Omorât-ai măiestria muşcării balaurului, şi sufletul ţi-ai înviat, cu dumnezeiască insuflare a doua oară născându-te, şi Împăratului tuturor înainte stând.
Ruşinat-ai porunca cea fără de Dumnezeu a tiranilor, şi la Hristos ai alergat, în locul tuturor pe Dânsul câştigând, şi te-ai făcut de Dumnezeu înţelepţite mare neguţător.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Credinţa cea bună a maicii tale ai iubit-o mărite, şi ai urât nedumnezeirea tatălui tău cea mult tulburătoare, ca un înţelept, lucrul cel mai bun alegându-ţi
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Domnul, Cel ce poartă toată făptura cu dumnezeiasca voinţă, pe mâinile tale S-a purtat Fecioară; pe Care acum roagă-L, să mântuiască din primejdii sufletele noastre.
Cântarea a III-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izvorul cel viu şi îmbelșugat, care s-au împreunat ție ceată sufletească, întărăşte-i întru Dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.
Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Condacul sfântului martir, glas 4
Următor fiind Celui Milostiv, şi Dar de vindecări de la Dânsul luând, purtătorule de chinuri şi Martire al lui Hristos Dumnezeu, cu rugăciunile tale bolile noastre cele sufleteşti vindecă-le, alungând pururea smintelile luptătorului, de la cei ce strigă cu credinţă: Mântuieşte-ne pe noi Doamne.
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Sedealna sfântului martir, glas 8
Mărturisit-ai vitejeşte pentru Hristos, şi părintelui tău credinţă vestindu-i, la-i tras dintru adâncul răutății, prealăudate și neînfricoşându-te de cugetarea cea fără Dumnezeu a tiranilor, ai ruşinat îndrăzneala cea neputincioasă a demonilor; pentru aceasta şi Dar de la Hristos luând, vindeci bolile sufletelor, şi ale trupurilor noastre, Pantelimoane prealăudate; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sedealna Născătoarei, glas 8
Pe înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislindu-L fără ardere, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut, pe Cel ce ţine lumea; şi în braţe ai avut, pe Cel ce cuprinde toate, pe dătătorul de hrană al tuturor, şi Făcătorul făpturii. Pentru aceasta te rog pe tine preasfântă Fecioară, şi cu credinţă te măresc, ca să mă mântuiesc eu de greşeli, când voi vrea să stau înaintea feţei Ziditorului meu, Stăpână Fecioară curată, al tău ajutor atunci să-mi dăruieşti, că poţi câte voieşti.
Canonul Învierii
Cântarea IV, glas 6
Irmos:
Hristos este puterea mea, Dumnezeu şi Domnul, cântă strigând cinstita Biserică, cu dumnezeiască cuviinţă, din cuget curat întru Domnul prăznuind.
Înflorit-a pomul vieţii celei adevărate, Hristoase; că Crucea s-a înfipt şi, adăpându-se cu sângele şi cu apa, din coasta Ta cea nestricăcioasă, nouă viaţă ne-a odrăslit.
De acum şarpele nu mă va mai amăgi cu dumnezeire mincinoasă; că Hristos, îndumnezeitorul firii omeneşti, acum mi-a deschis mie, fără împiedicare, cărarea vieţii.
A Născătoarei
Cu adevărat negrăite şi neînţelese sunt tainele naşterii tale celei cu dumnezeiască cuviinţă, celor ce sunt pe pământ şi în cer, Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Lăudămu-te, Preacurată, pe tine cea cu totul fără prihană, noi cei ce ne-am mântuit prin tine, şi cu credinţă cântând, strigăm: Binecuvântată eşti, pururea Fecioară, care pe Dumnezeu L-ai născut.
Născut-ai pe Lumina cea neapusă, Preafericită Fecioară, care luminează prin trup celor ce sunt în întunericul vieţii, şi bucurie ai izvorât celor ce te laudă pe tine, pururea Fecioară.
Canonul Sfântului martir
Jertfă de laudă lui Dumnezeu ai adus scârbindu-te arătat de chipurile idoleşti, şi toată întărâtarea celor păgâni ai călcat-o, purtătorule de chinuri.
Celor răniţi cu vrăjmășia, şi de pizmă biruiţi, puterea ta cea nebiruită le-ai pus înainte Martire, şi întrarmându-te, ai biruit tirania cea păgână.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Cel ce S-a ţinut în braţele bătrânului Simeon, cu cuvintele bătrânului te-a vânat pe tine Pantelimoane, spre dumnezeiasca cunoştinţă, şi spre a multora mântuire şi izbăvire.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne şi fecioare în urma ta au alergat, văzându-te pe tine Fecioara, Doamna şi Maica, că numai tu amândouă întru una le-ai adunat Fecioară, ceea ce eşti cu totul fără prihană.
Cântarea a IV-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Sfatul cel neînțeles şi Dumnezeiesc, al Întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, Profetul Avacum avându-l în minte, a strigat: Mărire Puterii Tale, Doamne.
Canonul Învierii
Cântarea V, glas 6
Irmos:
Cu strălucirea Ta cea dumnezeiască, Bunule, luminează sufletele celor ce din noapte aleargă la Tine cu dragoste, Te rog, Cuvântule al lui Dumnezeu, ca să Te vadă pe Tine, Dumnezeul cel adevărat, Care chemi din negura păcatelor.
Făcutu-mi-au acum loc heruvimii şi sabia cea de foc, Stăpâne, dă înapoi, văzându-Te pe Tine, Cuvântule al lui Dumnezeu, adevăratul Dumnezeu, făcând cale tâlharului în rai.
De acum nu mă voi mai teme de întoarcerea în pământ, Stăpâne Hristoase, că Tu, prin învierea Ta, pentru bunătatea Ta cea multă, pe mine, cel părăsit, m-ai ridicat de la pământ la înălţimea nestricăciunii.
A Născătoarei
Mântuiește, Stăpâna cea bună a lumii, pe cei ce din suflet te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu; că pe tine te-am dobândit ocrotitoare nebiruită, ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu adevărat.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Strălucind prin curăţie luminat, te-ai făcut dumnezeiesc locaş al Stăpânului, Prealăudată; că tu, una, te-ai arătat Maică a lui Dumnezeu, în braţe ca pe un prunc purtându-L pe Dânsul.
Purtând frumuseţea cea cerească a sufletului tău cel preaînfrumuseţat, te-ai făcut Mireasă a Iui Dumnezeu, pecetluită fiind cu fecioria, Curată, şi lumea luminând cu strălucirea curăţiei.
Canonul Sfântului martir
Fiind pus de faţă la luptele cele de muncă, Fericite, cu dumnezeiască putere mai presus te-ai făcut decât tirania păgânilor celor fără de Dumnezeu, şi decât nebunia cea rătăcitoare întru Hristos puitorul de nevoinţă îmbrăcându-te.
Înţelepciune îndrăzneaţă având, şi tare îndemnare sufletească câştigându-ţi, toată rana tare ai răbdat, cu vitejesc gând fericite, prin Darul Dumnezeieştii Cruci fiind întărit.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Vorba cea întunecoasă a celor rătăciţi a defăimat-o cu cereasca învăţătură, purtătorul de chinuri, şi s-a făcut multora pricinuitor de preamărită mântuire, cu lucrarea Ta Hristoase fiind întărit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Zicerile înţelepţilor, şi vorbele cele ascunse ale tuturor, şi proorociile Proorocilor, Preamărită, mai-nainte te-au închipuit pe tine prea-arătat, că era să fii în vremile acestea de apoi Născătoare de Dumnezeu; că afară de tine pe alta curată nu cunoaştem.
Cântarea a V-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu cel peste toate şi ai născut pe Fiul cel fără de ani, Ceea ce dăruieşti mântuire tuturor celor ce te laudă.
Canonul Învierii
Cântarea VI, glas 6
Irmos:
Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: Scoate din stricăciune viaţa mea, mult-Milostive.
Răstignindu-Te, Stăpâne, cu piroanele, blestemul cel ce era asupra noastră l-ai nimicit; iar cu suliţa fiind împuns în coastă, zapisul lui Adam rupându-l, lumea ai eliberat.
Adam prin înşelăciune poticnindu-se, jos s-a prăvălit, în prăpastia iadului. Cel ce eşti din fire Dumnezeu şi îndurat, Te-ai coborât spre căutare şi, pe umeri purtându-i, împreună cu Tine I-ai înviat.
A Născătoarei
Preacurată Stăpână, care ai născut oamenilor pe Domnul călăuzitorul, potoleşte tulburarea patimilor mele cea fără astâmpăr şi cumplită şi dă linişte inimii mele.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Moise cel mare între profeți, mai înainte te-a descris pe tine chivot, masă, sfeşnic şi năstrapă, însemnând în chipuri întruparea din tine a Celui Preaînalt, Maică-Fecioară.
Omorâtu-s-a moartea şi s-a zdrobit stricăciunea, osândirea lui Adam aruncându-se asupra Celui născut al tău, Stăpână. Că ai născut pe Viaţa, Care mântuieşte din stricăciune pe cei ce te laudă pe tine.
Canonul Sfântului martir
Înşelăciunea cea înaltă ai surpat-o făcând minuni Cuvioase, şi săvârşind vindecări, de Dumnezeu înţelepţite.
Purtător de cunună te-ai arătat prea-ales, că tu prin foc şi prin apă ai trecut, şi pe roată fiind întins, cu preamărire ai pierdut pe cei fără de minte.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Semeţia tiranilor surpând, bătăi trupeşte cu anevoie de suferit, întru tăria sufletului ai răbdat cu Darul, de Dumnezeu gânditorule.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cel ce ţine înconjurarea pământului ca un Dumnezeu, în braţele tale S-a cuprins Curată, cu scrierea împrejur a trupului, Cel necuprins după dumnezeiescul chip.
Cântarea a VI-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul lăudat, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din mâini, mărind pe Dumnezeu, Cel ce S-a născut dintr-însa.
Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Condacul Învierii, glas 6
Cu palma cea începătoare de viaţă, înviind pe toţi cei din tainiţele cele mai întunecoase, Dătătorul de viaţă, Hristos-Dumnezeu, înviere a dăruit frământăturii omeneşti; că este Mântuitor tuturor, Înviere și Viaţă şi Dumnezeu a toate.
Icosul
Crucea şi îngroparea Ta, Dătătorule de viaţă, le lăudăm credincioşii şi le cinstim; că iadul ai legat, Nemuritorule, ca un Dumnezeu atotputernic, şi pe morţi împreună i-ai înviat, și porţile iadului le-ai sfărâmat şi puterea morţii ai zdrobit, ca un Dumnezeu. Pentru aceasta, pământenii cu dragoste Te mărim pe Tine, Cel ce ai înviat şi ai surpat puterea vrăjmaşului celui atotpierzător, şi ai înviat pe toţi cei ce au crezut în Tine, şi lumea ai mântuit-o de săgeţile şarpelui şi, ca singurul Puternic, de înşelăciunea vrăjmaşului ne-ai mântuit. Pentru aceasta, lăudăm cu dreaptă credinţă Învierea Ta, prin care ne-ai mântuit, ca un Dumnezeu a toate.
Sinaxar
În această lună, în ziua a douăzeci și șaptea, Duminica a VII-a după Cincizecime, pomenirea Sfântului mare Martir Pantelimon.
Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne, îndură-Te şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Canonul Învierii
Cântarea VII, glas 6
Irmos:
Dătător de rouă a făcut îngerul cuptorul pentru cuvioşii tineri; iar pe haldei arzându-i porunca lui Dumnezeu, pe tiran l-a înduplecat să strige: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Tânguindu-se soarele pentru pătimirea Ta, în negură s-a învăluit şi ziua, peste tot pământul, Stăpâne, lumina s-a întunecat, strigând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Îmbrăcatu-s-au întru lumină cele de dedesubt prin coborârea Ta, Hristoase; iar strămoşul arătându-se plin de bucurie, dănţuind a săltat, strigând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
A Născătoarei
Prin tine, Maică-Fecioară, lumină strălucitoare a răsărit la toată lumea, că tu ai născut pe Dumnezeu, Ziditorul tuturor, pe Care roagă-L, Preacurată, să ne trimită nouă credincioşilor mare milă.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Pe cei trei tineri nu i-a ars cuptorul, naşterea ta mai înainte închipuind-o; că Focul cel dumnezeiesc pe tine nearzându-te, S-a sălăşluit întru tine, şi pe toţi i-a învăţat să strige: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Pe tine te fericesc marginile pământului, preacurată Maică, precum ai profețit, fiind luminate cu strălucirile tale cele purtătoare de lumină; şi în har cântând, strigă: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Canonul Sfântului martir
După lege pătimind, şi biruind pe vrăjmaşul, liman cu totul lin celor ce sunt înviforaţi în mare, te-ai făcut preamărite, şi lumină celor ce sunt întru întunericul vieţii, pe care şi a cânta i-ai învăţat: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Fericit eşti, şi bine este ţie acum preafericite, celui ce ţi-ai luat nădejdea ta cea de trei ori fericită, cea gătită celor ce strigă Domnului cu credinţă: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Sufletele sfinţilor, şi danțurile drepţilor, şi ceata cea fără de trup a îngerilor te-a primit pe tine împreună dănţuitor, Fericite. Că tăindu-ţi-se gâtul cu sabia, cânţi bucurându-te: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Sabia, care ne osebea pe noi dedemult de la pomul vieţii, acum întorcându-se, primeşte pe cei însemnaţi cu sângele cel ce a ieşit din coasta Fiului tău, cu totul fără prihană binecuvântată, ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu trup.
Cântarea a VII-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Înţelepţii lui Dumnezeu făpturii nu s-au închinat, ci numai Făcătorului; şi groaza focului bărbăteşte călcând-o, se bucurau, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat.
Canonul Învierii
Cântarea VIII, glas 6
Irmos:
Din văpaie ai izvorât rouă Cuvioşilor şi jertfă dreptului cu apă ai mistuit-o, că toate le faci, Hristoase, numai cu voia. Pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.
Pe poporul cel altădată ucigător de profeți, pizma I-a făcut acum ucigător de Dumnezeu, răstignindu-Te pe Cruce, Cuvântule al lui Dumnezeu, pe Care Te preaînălţăm întru toţi vecii.
Sânurile cele cereşti nu le-ai părăsit şi, în iad coborându-Te, ai sculat împreună cu Tine, Hristoase, pe tot omul care zăcea în putreziciune şi care Te preaînalță întru toţi vecii.
A Născătoarei
Din lumină L-ai zămislit pe Cuvântul cel dătător de lumină şi, născându-L pe Acesta în chip de negrăit, te-ai preamărit; că Spiritul cel dumnezeiesc S-a sălăşluit întru tine, Fecioară. Pentru aceasta, te lăudăm întru toţi vecii.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Tu, haină aurită, ca pe o împărăteasă luminându-te Fiul tău cu raza Spiritul, de-a dreapta Sa te-a aşezat, Preacurată; pe Care Îl preaînălţăm întru toţi vecii.
Cel ce a înfiinţat lumea numai cu voia Şi-a luat trup din preacuratul tău pântece, vrând să-l zidească din nou; pe Acesta Îl preaînălţăm întru toţi vecii.
Canonul Sfântului martir
Îndreptarea firii tale celei bune a vindecat orbirea cea sufletească a părintelui tău, dând lumină preafericite, celor ce aleargă cu credinţă, şi la Mântuitorul Hristos îi îndreptează.
Pentru Hristos junghiat fiind, la viaţa cea veşnică te-ai mutat, şi de Dumnezeu chemat te-ai arătat, cu dumnezeiască numirea cea de la Hristos, fiind cinstit de Dumnezeu înţelepţite, care şi preaînalţi pe Hristos în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Spiritul Sfânt, Dumnezeu
Defăimând bârfirea cea rea a celor înţelepţi, cu chemarea lui Hristos, tai rădăcinile patimilor celor cu durere, vindecând pe cei ce preaînalţă pe Hristos în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Prea-limpede izvor de nemurire te ştim pe tine de Dumnezeu Născătoare, ca pe ceea ce ai născut pe Cuvântul Tatălui Celui fără de moarte, care mântuieşti de moarte pe toţi, cei ce-L preaînalţă pe El în veci.
Cântarea a VIII-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţăndu-L întru toţi vecii.
Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum împlinită; pe toată lumea o ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!
Stih 1: Mărește, sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Stih 2: Că a căutat spre smerenia servei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Stih 3: Că mi-a făcut mie lucruri mari Cel puternic, și sfânt este numele Lui şi mila Lui în neam și în neam, spre cei ce se tem de El.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Stih 4: Făcut-a tărie cu braţul Său Domnul, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Stih 5: Coborât-a pe cei puternici de pe scaune şi a înălţat pe cei smeriţi, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Stih 6: Primit-a pe Israel, robul Său, că și-a adus aminte de îndurare, precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui până în veac.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Canonul Învierii
Cântarea IX, glas 6
Irmos:
Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta cetele îngereşti; iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat; pe Care mărindu-L cu oştile cereşti, pe tine te fericim.
Nepărtaş la patimi ai rămas Tu, Cuvântule al lui Dumnezeu, deşi în trup împreunat ai fost cu patimile; dar pe om l-ai dezlegat din patimi, făcându-Te patimă pentru patimi, Mântuitorul nostru; că Tu singur eşti nepătimitor şi atotputernic.
Stricăciunea morţii primind, Ţi-ai păstrat trupul Tău fără să guste stricăciune; iar sufletul Tău cel de viaţă făcător şi dumnezeiesc n-a rămas în iad, Stăpâne; ci, ca dintr-un somn sculându-Te, pe noi împreună cu Tine ne-ai ridicat.
A Treimii
Pe Dumnezeu-Tatăl şi pe Fiul cel împreună fără început, toţi oamenii ÎI mărim cu buze curate; iar puterea cea negrăită şi preamărită a Sfântului Spirit o cinstim. Că Tu singură eşti atotputernică, Treime nedespărţită.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Stea din Iacob, strălucind cu razele Dumnezeirii, a răsărit acum celor ţinuţi de întuneric, din tine Preacurată, Hristos-Dumnezeu, Cuvântul cel întrupat; prin Care luminaţi fiind, cu oştile cereşti, pe tine te fericim.
Întărindu-mă cu puterea şi cu darul tău, cântare cu osârdie din inimă ţi-am pus ţie înainte. Primeşte-o, Fecioară curată, răsplătindu-mi cu darul tău cel mult luminat, din vistieriile cele nestricate, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită.
Canonul Sfântului martir
Dorul ţi-ai dobândit, şi plinirea dragostei tale, picând încă fierbinte sângele tău, cel ce a curs pentru Hristos, şi pentru Dânsul s-a vărsat preafericite; şi de la Dânsul ai luat bucurându-te, cununile nevoinţelor tale.
Fălcile leilor şi gurile fiarelor, ca şi Daniel dedemult tu le-ai înfrânat, că ştie a se ruşina de fapta bună a martirilor şi firea cea necuvântătoare; pentru aceasta prealăudate, adunându-ne, pe tine te fericim.
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,
Bogată bunătate ţi-a dăruit ţie Hristos, visterie de vindecări nouă dăruindu-ne, şi pe tine Pantelimoane, adică pe cel cu totul milostiv cu voinţa, dându-te tuturor celor necăjiţi, şi liman lin, şi folositor şi sprijinitor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Ca nişte lână ploaia cea cerească în pântece zămislindu-o, ai născut-o nouă, ceea ce eşti cu totul fără prihană, care ne dă dulceaţă nouă, celor ce-L lăudăm pe Dânsul ca pe un Dumnezeu, şi pe tine Născătoare de Dumnezeu prealăudată te vestim.
Cântarea a IX-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4
Tot neamul omenesc să salte cu Spiritul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, lăudând mărită prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.
Luminătoarea a VII-a. A Învierii
Că au luat pe Domnul, spunând Maria, au alergat la mormânt Simon Petru, şi alt cunoscător al lui Hristos, pe care-l iubea; şi au grăbit acei doi, şi au aflat giulgiurile înăuntru goale zăcând, iar marama capului era la o parte de ele; pentru aceasta iarăşi au tăcut, până ce au văzut pe Hristos.
A Născătoarei
Mari şi preamărite pentru mine ai lucrat, Hristoase al meu mult milostive: că din Fecioară tânără negrăit te-ai născut, şi crucea ai luat-o, şi moartea răbdând ai înviat întru mărire, şi firea noastră din moarte ai mântuit-o. Mărire, Hristoase, stră-lucirii tale, mărire puterii tale.
La Laude
Stihirile Laudelor Învierii, glas 6, din Octoih
Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)
Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)
Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Ps. 149, 9)
Crucea Ta, Doamne, viaţă şi înviere poporului Tău este; și întru ea nădăjduind, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat, Te lăudăm; îndură-Te spre noi.
Lăudaţi pe Domnul întru Sfinţii Lui, lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui. (Ps. 150, 1)
Îngroparea Ta, Stăpâne, Raiul a deschis neamului omenesc; şi, din stricăciune mântuindu-ne, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat, Te lăudăm; îndură-Te spre noi.
Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)
Cu Tatăl şi cu Spiritul pe Hristos să-L lăudăm, pe Cel ce a înviat din morţi, şi către Dânsul să grăim: Tu eşti viaţa şi învierea noastră; îndură-Te spre noi.
Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută. (Ps. 150, 3)
A treia zi ai înviat din groapă, Hristoase, precum este scris, şi împreună ai ridicat pe strămoşul nostru. Pentru aceasta, Te şi mărește neamul omenesc şi laudă Învierea Ta.
Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă, lăudaţi-L pe El în strune şi în organe. (Ps. 150, 4)
Doamne, mare şi înfricoşătoare este taina Învierii Tale; că aşa ai ieşit din mormânt, ca un mire din cămară, cu moartea pe moarte zdrobind, ca pe Adam să-l mântuiești. Pentru aceasta, în ceruri Îngerii dănțuiesc şi pe pământ oamenii măresc bună-milostivirea Ta ce s-a făcut spre noi, Iubitorule de oameni.
Lăudaţi-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)
O, călcătorilor de lege iudei, unde sunt peceţile şi arginţii pe care i-aţi dat ostaşilor? Nu s-a furat Vistieria, ci a înviat ca un puternic; ci voi înşivă v-aţi ruşinat, lepădându-vă de Hristos, Domnul măririi, Cel ce a pătimit şi S-a îngropat şi a înviat din morţi. Acestuia să ne închinăm.
Scoală-Te Doamne, Dumnezeul meu! Înalţă-Se mâna Ta, nu uita de săracii Tăi până în sfârșit. (Ps. 9, 32)
Mormântul pecetluit fiind, cum vi s-a furat, iudeilor, care aţi aşezat străjeri şi semne aţi pus? Uşile încuiate fiind, a ieşit Împăratul. Sau ca pe un mort puneţi-L de față, sau ca unui Dumnezeu închinaţi-vă cu noi, cântând: Mărire Crucii tale, Doamne, şi Învierii Tale!
Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, cu toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale. (Ps. 9, 1)
La mormântul Tău cel primitor de viaţă au ajuns mironosițele femei tânguindu-se, Doamne, şi miruri purtând, trupul Tău cel preacurat îl căutau să-l ungă. Dar au aflat Înger purtător de lumină, pe piatră şezând şi către dânsele grăind: Pentru ce plângeți pe Cel ce a izvorât din coastă viaţa lumii? Ce căutaţi în mormânt, ca pe un mort, pe Cel fără de moarte? Ci mai degrabă, alergând, vestiţi Ucenicilor Lui bucuria cea a toată lumea, a măritei Sale Învieri, prin care luminându-ne și pe noi, Mântuitorule, dăruieşte-ne curăţire şi mare milă.
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Stihira a VII a. A Învierii. glas 7
Iată întuneric şi de dimineaţă este! Și ce stai la mormânt, Marie, având în suflet mult întuneric? Cu care întrebi; unde a fost aşezat Isus? Ci vezi învăţăceii împreună alergând, cum prin giulgiuri şi prin mahramă au cunoscut învierea, şi-a adus aminte de Scriptura cea despre care, şi prin care, şi noi crezând, te lăudăm pe tine, dătătorule de viaţă Hristoase.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
A Născătoarei
Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că, prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât şi noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, grăim: Binecuvântat eşti, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit aşa, mărire Ţie!
Preotul: Mărire ţie, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!
Doxologia mare
Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îţi mulţumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, şi Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui,
şi te îndură spre noi.
Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului,
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri,
şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
Bine eşti cuvântat, Doamne:
învaţă-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Şi acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.
Troparul Învierii, glas 8
Înviat-ai din mormânt şi legăturile iadului ai rupt; stricat-ai osânda morţii, Doamne, pe toţi din cursele vrăjmaşului scăpându-i; arătându-Te pe Tine Apostolilor Tăi, i-ai trimis la propovăduire; şi prin ei pacea Ta ai dăruit lumii, unule mult-Milostive.
Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.
Dacă după doxologia mare nu se intră în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, atunci urmează ecteniile și Apolisul (dezlegarea deplină).
Preotul: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfinţit (Arhi) Episcopul nostru (N.) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Încă ne rugăm pentru autorităţile şi oştirea ţării, pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ştergerea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, fraţii sfintei Bisericii acesteia.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi
Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfânta şi preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce este de faţă şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul: Încă ne rugăm pentru toți fraţii noştri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Ziua toată desăvârşit sfântă, cu pace şi fără de păcate, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne ruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine, şi unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni eşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin
Preotul: Pace tuturor.
Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Rugăciunea plecării capetelor
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuieşti şi spre cei smeriţi priveşti şi, cu ochiul Tău cel a toate văzător, priveşti peste toată făptura, Ţie am plecat cerbicea sufletului şi trupului nostru şi ne rugăm Ţie, Sfinte al sfinţilor: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaş, şi ne binecuvintează pe toţi; şi orice am greşit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătăţile Tale cele din lume şi cele mai presus de lume.
Preotul, cu glas înalt:
Că Ție ți se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin
Apolisul
(Dezlegarea deplină)
Preotul: Înţelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi dreptcredincioşilor creştini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.
Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale sfântului mare martir Pantelimon a cărui pomenire facem, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind bun și iubitor de oameni.
Poporul: Amin
Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.
Poporul: Amin.