Utrenia Ss Constantin și Elena

21 Mai

Sfinții mari împărați Constantin și Elena

UTRENIA

Preotul: [1] Mărire sfintei, celei de o ființă, și de viață făcătoarei, și nedespărțitei Treimi, totdeauna, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.
Preotul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.

Poporul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.

Preotul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând,

Poporul: și celor din morminte viață dăruindu-le.

Apoi:

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulțit, cei ce mă necăjesc,
mulți împotriva mea se ridică!
Mulți zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești,
gloria mea, și Cel ce înalți capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
și din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulțimii,
de cei ce din toate părțile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuiește-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toți cei ce zadarnic mă dușmănesc;
dinții celor păcătoși i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
și peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Și iarăși: Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerți,
Că săgețile Tale m-au lovit,
și ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârșit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât și-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, și m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că șalele mele s-au umplut de putreziciune,
și nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost și m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorința mea,
și suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
și lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei și vecinii mei spre mine s-au apropiat și s-au oprit;
și cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Și se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
și, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deșertăciuni,
și vicleșuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
și ca un mut, ce nu-și deschide gura sa.
Și m-am făcut ca un om, ce nu aude,
și în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine dușmanii mei;
și când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aștept,
și durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
și nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar dușmanii mei trăiesc și s-au întărit mai mult decât mine
și s-au înmulțit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Și iarăși: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62
Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum și trupul meu,
în pământ pustiu, și neumblat, și fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta și gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieții;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viața mea,
și întru numele Tău voi înălța mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă și de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
și cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în așternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi șacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.
Și iarăși: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
și sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
și viața mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morți voi fi liber.
Asemenea unor răniți ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
și care din mâna Ta au fost lepădați.
Așezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, și în umbra morții.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
și toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuții mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, și nu pot ieși;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morți vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morți, și Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
și adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaște-se-vor întru întuneric minunile Tale,
și dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
și dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci fața Ta de către mine?
Amărât sunt eu și întru necazuri, din tinerețele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit și fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoșările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten și vecin,
și pe cunoscuții mei, pentru ticăloșie.
Și iarăși: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.
Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
și toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
și nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viața ta,
pe Cel ce te încununează cu milă și cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
și judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător și milostiv e Domnul, îndelung răbdător și mult milostiv;
nu până în sfârșit se va mânia, nici până în veac va ține mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluiește un tată pe fii;
așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-și-a aminte, că țărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, așa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, și nu va mai fi,
și nu se va cunoaște nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac și până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
și-și aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer și-a gătit scaunul
și împărăția Lui toate le stăpânește.
Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniți cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântați pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceți voia Lui.
Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Și iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Și să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit dușmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viața mea.
Așezatu-m-a întru întuneric, ca pe morții veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci fața Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineață mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la dușmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povățui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viață.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
și întru mila Ta vei zdrobi pe dușmanii mei.
Și vei pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Și iarăși: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
și să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povățui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulțumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, și să chemăm numele tău cel sfânt; și să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viața noastră. Și acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feței măririi tale celei sfinte, și așteaptă de la tine bogată milă; și le dă lor, ca slujind ție totdeauna cu frică și cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea, și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înțelepțește-ne, să facem întru frica ta dreptate și sfințenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, și ne auzi pe noi; și pomenește, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de față, și se roagă, pe toți pe nume, și-i mântuiește cu puterea ta; binecuvântează poporul tău și sfințește moștenirea ta; pace dăruiește lumii tale, bisericilor tale, preoților, și tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, și de mare-cuviință numele tău, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învață-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, și îndreptările tale; luminează ochii minții noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipește toată negura de pe inimile noastre; dăruiește-ne nouă soarele dreptății, și nevătămată păzește viața noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează pașii noștri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei și ziua întru bucurie, ca să-ți înălțăm rugăciunile de dimineața. — Că a ta este stăpânirea, și a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce ești sfânt și necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, și ne-ai ridicat spre lauda și ruga bunătății tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primește-ne pe noi, cei ce și acum ne închinăm ție, și după putință îți mulțumim; și ne dăruiește toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, și ai zilei, și moștenitori ai bunătăților tale cele veșnice. Pomenește, Doamne, întru mulțimea îndurărilor tale, și pe tot poporul tău, ce este de față, și se roagă împreună cu noi, și pe toți frații noștri, care sunt pe uscat, pe mare, și în tot locul stăpânirii tale, care așteaptă iubirea ta de oameni; și tuturor le dăruiește mila ta cea mare. — Ca mântuiți fiind cu sufletul și cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat și binecuvântat, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăților, izvorule ce pururea izvorăști, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice și atotstăpâni-torule, toți ne închinăm, și ne rugăm ție, chemând milele tale și îndurările tale, spre ajutorul și paza smereniei noastre. Pomenește, Doamne, pe robii tăi, și primește rugăciunile cele de dimineața ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, și nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toți ne păzește cu îndurările tale. Pomenește, Doamne, pe cei ce priveghează și cântă, spre mărirea ta, și a unuia născut Fiului tău și Dumnezeului nostru, și al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor și păzitor; primește rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri și înțelegător. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulțumim ție, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieții noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul și Făcătorul de bine al sufletelor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopții ce a trecut, și ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ție, Doamne: dă-ne har, și putere, ca să ne învrednicim a cânta ție cu înțelegere, și a te ruga neîncetat cu frică și cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomenește, Doamne, și pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânșii, și-i miluiește; și sfărâmă sub picioarele lor pe dușmanii cei nevăzuți și potrivnici luptători. — Că tu ești împăratul păcii, și Mântuitorul sufletelor noastre, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, și primește ale noastre mulțumiri cele după putință; și ne învață îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu știm, de nu ne vei povățui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ție: orice am greșit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbește, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur ești sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieții noastre, și întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăției tale pururea binecuvântată și preamărită, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, și cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca și noaptea să înălțăm mâinile noastre, și să te mărturisim pe tine întru judecățile dreptății tale: primește rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; și ne dăruiește, Dumnezeule, credință ne rușinată, nădejde tare, dragoste nefă-țarnică; binecuvântează intrările și ieșirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; și ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, și binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, și s-a preamărit împărăția ta, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Strălucește în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoștinței dumnezeirii tale, și deschide ochii minții noastre spre înțelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi și frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viață sufletească să petre-cem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind și făcând. — Că tu ești sfințirea și luminarea noastră, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăință, iertare ai dăruit oamenilor, și pildă a cunoașterii de păcate, și a mărturisirii, ne-ai arătat pocăința proorocului David spre iertare: însuți, Stăpâne, pe noi cei căzuți în multe și mari greșeli, miluiește-ne după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale curățește fărădelegile noastre. Că ție ți-am greșit, Doamne, celui ce știi și cele nearătate și ascunse ale inimilor oamenilor, și celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; și inimă curată zidind întru noi, și cu spirit stăpânitor întărindu-ne, și bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la fața ta: ci binevoiește, ca un bun și iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ți aducem jertfă de dreptate, și prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai așezat puteri cuvân-tătoare și înțelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, și ție ne cucerim: primește preamărirea noastră, cea după putință, împreună cu a tuturor făpturilor tale, și ne răsplătește cu darurile cele bogate ale bunătății tale; că ție se pleacă tot genunchiul, al celor cerești, și al celor pământești, și al celor dedesubt, și toată suflarea și făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur ești Dumnezeu adevărat și mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cerești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, și mulțumim ție, Dumnezeul părinților noștri, că ne-a trecut umbra nopții, și ne-ai arătat iarăși lumina zilei; ci ne rugăm bunătății tale: fii milostiv păcatelor noastre, și primește rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv și atotputernic. Strălucește în inimile noastre soarele cel adevărat al dreptății tale; luminează mintea noastră, și simțurile toate le păzește, ca umblând ca ziua cu bunăcuviință pe calea poruncilor tale, să ajungem la viața cea veșnică — pentru că la tine este izvorul vieții — și să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânt lăcașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoare, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 2
Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 1. Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, și întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, și voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 4. Piatra, care nu au socotit-o ziditorii, aceasta s-a făcut în capul unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, și este minunată întru ochii noștri.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi:

Troparul praznicului, glas 2
Stând lângă mormânt, îngerul a grăit Mironosițelor femei: Mirurile se cuvin morților, dar Hristos S-a arătat străin putreziciunii. Ci strigați: A înviat Domnul, dăruind lumii mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Troparul sărbătorii, glas 8
Chipul Crucii Tale pe Cer văzându-l, și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus-o. Pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Troparul praznicului, glas 2
Stând lângă mormânt, îngerul a grăit Mironosițelor femei: Mirurile se cuvin morților, dar Hristos S-a arătat străin putreziciunii. Ci strigați: A înviat Domnul, dăruind lumii mare milă.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne, glas 3
Nou David te-ai făcut cu obiceiurile, Dar de sus primind al împărăției pe creștetul tău, că cu untdelemn prin Spiritul te-a uns pe tine, Mărite, Cuvântul și Domnul. De unde ai luat și sceptrul împărătesc înțelepte, cerându-ne nouă mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

A Praznicului
De legile firii tăinuindu-te, ai unit fecioria cu nașterea cea dumnezeiască; că tu numai ai născut pe Cel ce S-a născut mai-nainie de tine fără de ani. Pentru aceasta pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne, glas 6

Rănit fiind pe Cruce făcătorul soarelui și al făpturii, pe tine ca pe o stea luminoasă, din cer prin stele te-a tras, căruia întâi și stăpânirea împărătească ți-a dat. Pentru aceasta pe tine te lăudăm, Constantine împărate preacredinciosule, împreună cu Elena mama ta, cea de Dumnezeu înțelepțită.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

A Praznicului
Mironosițele de dimineață venind și mormântul deșert văzând, Apostolilor au zis: Putrejunea a stricat-o Cel puternic și pe cei din iad i-a scos din legături; propovăduiți cu îndrăzneală, că a înviat Hristos Dumnezeu, dăruindu-ne nouă mare milă.

Polieleul

Psalmul 134

Robii, robii Domnului! Aliluia.
Lăudați numele Domnului, lăudați, robi, pe Domnul! Aliluia.
Cei ce stați în casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.
Lăudați pe Domnul că este bun Domnul, cântați numelui Lui că este bun.
Că pe Iacob și-a ales sieși Domnl,
Pe Israel spre moștenire Lui.
Că eu am cunoscut că mare este Domnul,
Și Dumnezeul nostru peste toți dumnezeii.
Toate, câte a voit Domnul, a făcut,
În cer și pe pământ, în mări și în toate adâncurile.
Ridicând nori de la marginea pănântului,
Fulgerele spre ploaie le-a făcut, cel ce scoate vânturile din visteriile sale.
Cel ce a bătut cele întâi născute ale Egiptului, de la om până la dobitoc,
Trmis-a semne și minuni în mijlocul tău, Egipte,
Lui Faraon și tuturor slujitorilor lui.
Cel ce a bătut neamuri multe și a ucis împărați tari.
Pe Sion împăratul Amoreilor și pe Og împăratul Basanului, și toate împărățiile lui Hanaan.
Și pământul lor l-a dat moștenire, moștenire lui Israel poporului său.
Doamne, numele tău e în veac și pomenirea Ta în neam și neam.
Că va judeca Domnul pe poporul Său și de robii săi se va îndura.
Idolii neamurilor, argint sunt și aur, lucruri de mâini omenești.
Gură au și nu vor grăi, ochi au și nu vor vedea.
Urechi au și nu vor auzi, că nu este suflare în gura lor.
Asemenea lor să fie cei ce fac acestea, și toți cei ce nădăjduiesc într-înșii.
Casa lui Israel, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Aron, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Levi, binecuvântați pe Domnul,
Cei ce vă temeți de Domnul, binecuvântați pe Domnul,
Binecuvântat este Domnul din Sion,
Cel ce locuiește în Ierusalim.

Psalmul 135

Mărturisiți-vă Domnului, că e bun, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiți-vă Dumnezeului dumnezeilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiți-vă Domnului domnilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce singur face minuni mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a făcut cerurile cu înțelegere, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a întărit pământul peste ape, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce însuși a făcut luminătorii cei mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Soarele spre stăpânirea zilei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Luna și stelele spre stăpânirea nopții, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuți ai lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a scos pe Israel din mijlocul lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cu mână tare și cu braț înalt, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a împărțit Marea Roșie întru despărțiri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a trecut pe Israel prin mijlocul ei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a aruncat pe Faraon și puterea Lui în Marea Roșie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a trecut pe poporul Său în pustie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut împărați mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a ucis împărați tari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Pe Sion, împăratul Amoreilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și pe Og, împăratul Vasanului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și pământul lor l-a dat moștenire, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Moștenire lui Israel robului Său, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Că întru necazul nostru și-a adus aminte de noi Domnul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și ne-a scăpat de dușmanii noștri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cel ce dă nutremânt la tot trupul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia,
Mărturisiți-vă Dumnezeului cerului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.

Mărimurile după Polieleu
Stih 1: Cerurile spun mărirea lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. (Ps. 18,1)

Stihiră: Mărimu-vă pe voi, binecredincioșilor și întocmai cu Apostolii împărați, Constantin și Elena; și cinstim sfântă pomenirea voastră, cei ce toată lumea ați luminat.

Stih 2: Fulgerele Lui au luminat lumea (Ps. 76,17)

Pripeală: Veniți toți, pe încoronații de Dumnezeu împărați să-i lăudăm, pe Constantin și Elena: pe lauda creștinilor.

Stih 3: Că a întărit lumea care nu se va clinti. (Ps. 92,2)
Stih 4: În tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor. (Ps. 18,4)
Stih 5: Vestiți între neamuri mărirea Lui, între toate popoarele minunile Lui. (Ps. 95,3)
Stih 6: Supus-a popoarele nouă și neamurile sunt sub picioarele noastre. (Ps.46,3)

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Mărire Ție, Treime Sfântă: Părinte, Cuvinte și Spirite Sfinte: mărire Ție, Dumnezeule.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, Marie, ceea ce ești cu har dăruită, Domnul este cu tine: și prin tine cu noi.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sedealna după Polieleu, glas 4
Pomenirea ta cea binevestită arătându-se nouă, luminează marginile lumii cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, Constantine, de Dumnezeu insuflate. Că tu între împărați, cu dreaptă credință te-ai arătat, legea Împăratului ceresc păzind. Pentru aceasta, cu rugăciunile tale, mântuiește-ne pe noi de ispite.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Pomenirea ta cea binevestită arătându-se nouă, luminează marginile lumii cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, Constantine, de Dumnezeu insuflate. Că tu între împărați, cu dreaptă credință te-ai arătat, legea Împăratului ceresc păzind. Pentru aceasta, cu rugăciunile tale, mântuiește-ne pe noi de ispite.

Antifonul I al glasului 4
Din tinerețile mele multe patimi se luptă cu mine; ci Însuți mă sprijinește și mă mântuiește, Mântuitorul meu.

Cei ce urâți Sionul, rușinați veți fi de Domnul; că precum iarba de foc, așa veți fi uscați.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

Prin Spiritul Sfânt tot sufletul viază și prin curăție se înalță, luminează-se prin Unimea Treimii, cu sfințenie de taină

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt izvorăsc râurile harului, care adapă toată făptura spre rodire de viață.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimen glas 4
Înălțat-am pe cel ales din poporul Meu; aflat-am pe David, sluga Mea, cu untdelemnul cel sfânt al Meu l-am uns pe el. (Ps.88, 19-20)

Stih: Pentru aceasta Te-a uns pe Tine Dumnezeule, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe părtașii Tăi. (Ps.44, 9)

Înălțat-am pe cel ales din poporul Meu; aflat-am pe David, sluga Mea, cu untdelemnul cel sfânt al Meu l-am uns pe el.

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt ești Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 2
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudați pe Dumnezeu întru Sfinții lui.

Apoi:
Preotul: Și pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înțelepciune, drepți să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Ioan, citire:
Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia după Ioan (10, 9-16)

Zis-a Domnul: Eu sunt ușa: De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. Furul nu vine decât ca să fure, să înjunghie și să piardă. Eu am venit ca oile Mele viață să aibă și din belșug să aibă. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile Sale. Iar cel plătit, care nu este păstor și ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile și fuge; iar lupul le răpește și le risipește. Cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu are grijă de oi. Eu sunt Păstorul cel bun și cunosc oile Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine. Precum Mă cunoaște Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl. Și sufletul îmi pun pentru oi. Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc; ele vor asculta de glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.

Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, și sfântă învierea ta o lăudăm și o preamărim. Că tu ești Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu știm, numele tău numim. Veniți toți credincioșii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat. (o dată)

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Glas 2
Pentru rugăciunile de Dumnezeu, încoronaților Împărați, Constantin și mama sa, Elena, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Stih, glas 6
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale șterge fărădelegea mea.

Stihiră, glas 6
Pomenirea bine-credinciosului Constantin, ca niște mir deșertat astăzi a răsărit, căci dorind pe Hristos, pe idoli i-a defăimat, și Biserică a ridicat pe pământ Celui ce S-a răstignit pentru noi, și în ceruri a luat cununa nădejdii.

Preotul: Mântuiește, Dumnezeule, poporul tău și binecuvântează moștenirea ta; cercetează lumea ta cu milă și cu îndurări; înalță puterea creștinilor dreptcredincioși; și trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cerești Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător și Botezător Ioan; ale sfinților măriți și întru tot lăudați Apostoli; ale celor dintru sfinți Părinții noștri și ai lumii mari Dascăli și Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, și Ioan Gură-de-aur; și ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinților măriți și bine învingători Martiri ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinților noștri; ale sfinților și drepților dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, ale Sfinților Mari Împărați și întocmai cu apostolii Constantin și Elena și ale tuturor Sfinților, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii, care ne rugăm ție, și te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANOANELE

Canonul Praznicului
Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8
Catavasiile Învierii

Canonul Praznicului

Cântarea I
Irmos:

Răstignit ai fost cu trupul, Cel ce ești fără de patimă, după firea Tatălui; împuns ai fost în coastă, izvorând lumii sânge și apă. Tu ești Dumnezeul nostru și pe Tine Te mărim.

Crucea Ta o cinstesc și îngroparea Ta o preamăresc, Bunule, și laud și mă închin Învierii Tale, și grăiesc: Tu ești Dumnezeul nostru și pe Tine Te mărim.

Deși ai gustat fiere, Cel ce ești dulceața Bisericii, dar ne-ai izvorât nouă nestricăciune din coasta Ta; tu ești Dumnezeul nostru și pe Tine Te mărim.

Socotit ai fost, Mântuitorule, cu morții, Cel ce ai ridicat pe cei morți; gustat-ai stricăciunea, căci stricăciune nicidecum n-ai cunoscut; Tu ești Dumnezeul nostru și pe Tine Te mărim.

Să se veselească Sionul și să se bucure cerul; Hristos a înviat, ridicând pe cei morți, care îi cântă: Tu ești Dumnezeul nostru și pe Tine Te mărim.

Cu giulgiuri înfășurând Iosif trupul Tău, Hristoase, în mormântul cel nou Te-a pus pe Tine, Mântuirea noastră; dar pe cei morți, ca un Dumnezeu, i-ai înviat.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Unule Împărate ceresc, din păcatul cel ce împărățește acum întru mine, pentru rugăciunile robilor Tăi, mântuiește-mi smeritul meu suflet.

Râvnitor fiind de împărăția cea de sus, fericite Constantine, Împăratului și Stăpânului tuturor, cu minte curată crezând ai slujit.

MărireTatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Cu lumina cea dumnezeiește stăpânitoare luminându-te, întunericul necunoștinței l-ai lăsat cu adevărat, de Dumnezeu înțelepțită Elena, și după adevăr Împăratului veacurilor ai slujit.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Ceea ce ești ușă a dumnezeiescului Răsărit, deschide-mi ușile pocăinței, și din ușile păcatului celui de moarte purtător, cu mijlocirea ta, mântuiește-mă Stăpână.

Cântarea I a a Catavasiilor Învierii glas 1
Ziua învierii, să ne luminăm popoare! Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruință.

Canonul Praznicului

Cântarea III
Irmos:
Palmele pe cruce pironindu-Ți, Isuse, pe toate neamurile din înșelăciune adunându-le spre cunoștința Ta le-ai chemat, Mântuitorule.

Mulțimea iudeilor strigă lui Pilat: eliberează-ne nouă pe tâlharul cel făcător de rele; și ia-L, ia-L și-L răstignește pe Cel fără de păcat.

Răstignindu-Te Tu Hristoase, lumina s-a întunecat, pământul s-a cutremurat și mulți morți s-au ridicat din morminte, de frica puterii Tale.

Stând înaintea Crucii, Mielușeaua Ta, Isuse, cu plângere striga: Unde mergi, Fiule? Unde Te duci, Mielule, Cel ce Te-ai junghiat pentru toți?

Mă închin Crucii Tale, Isuse, laud și îngroparea, cinstesc Pătimirile și piroanele mâinilor, sulița și Învierea Ta.

Înviat-ai Isuse, și vrăjmașul a fost prădat; Adam împreună cu Eva s-au izbăvit din legături și din stricăciune, prin Învierea Ta.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Răsplătirile cele cerești a dobândi te-ai nevoit; pentru aceasta, Celui ce te-a chemat, de Dumnezeu înțelepțite, ai urmat, și întunericul și înșelăciunea dată ție de la părinți o ai lăsat, și luminător, întru Dumnezeiescul Spirit, te-ai făcut.

De Hristos lipindu-te și întru El toată nădejdea punându-ți, preacinstită, la sfințitele Lui locuri ai ajuns; în care preacinstitele Pătimiri, întrupându-Se, le-a răbdat Cel bun.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Arma cea de mântuire, biruința cea nestricată, nădejdea creștinilor, cinstita Cruce cea ascunsă prin pizmă, tu o ai arătat, cu dumnezeiască dragoste fiind aprinsă, de Dumnezeu fericită.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Din sfințita petrecere căzând eu, Preacurată, m-am alipit lângă animale și m-am făcut de tot osândit. Ceea ce ai născut pe Judecătorul, de toată judecata scapă-mă și mă mântuiește.

Cântarea a 3-a a Catavasiilor Învierii, glas 1:
Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru care ne întărim.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sedealna Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8
Simțirile întinzându-ți spre Cer și asemănând podoaba stelelor, și dintr-însele cunoscând pe Domnul tuturor, arma Crucii în mijloc a strălucit, scriind: Întru aceasta vei birui și puternic vei fi. De unde deschizându-ți ochiul sufletului, Scriptura ai citit, și acea închipuire ai cunoscut, Constantine preacinstite. Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greșeli să dăruiască, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

A Praznicului
Ceata Ucenicilor Tăi, împreună cu femeile Mironosițe, se bucură într-un glas că sărbătoare de obște împreună cu dânsele prăznuiesc, în mărire și cinstea Învierii Tale. Și printr-înșii și noi grăim Ție: Iubitorule de oameni, dă poporului Tău mare milă!

Canonul Praznicului

Cântarea IV
Irmos:
Prin cruce ai robit pântecele iadului și împreună ai sculat pe cei morți, și ai zdrobit stăpânia morții; pentru aceasta noi, cei din Adam, închinându-ne, lăudăm îngroparea și Învierea Ta, Hristoase.

Mântuitorul nostru, Care ai binevoit, pentru milostivirea milei, să fii pironit pe cruce, și să ne izbăvești pe noi de blestemul strămoșului, dezleagă legăturile greșelilor mele celor multe; că poți să împlinești toate câte voiești.

Cel ce ai pironit pe cruce blestemul meu cel de demult, și prin Sângele cel din coasta Ta mi-ai izvorât binecuvântarea, Mântuitorule, dezleagă legăturile greșelilor mele celor multe; că poți să împlinești toate câte voiești.

Iadul Întâmpinându-Te, în cele de dedesubt, Mântuitorule, s-a amărât, văzând că pe cei ce odinioară i-a putut înghiți, dându-i acum înapoi fără de voie, i se răscolesc și adâncurile și este golit și prădat de cei morți.

Deși piatra a fost pecetluită, cu strajă fiind păzită, o, vrăjmașilor călcători de lege, totuși Domnul a înviat, precum mai-nainte a zis, dezlegând legăturile greșelilor mele celor multe; că poate să împlinească toate câte voiește.

Cel ce ai înviat din mormânt și iadul ai prădat și pe cei morți ai înviat și nestricăciune mi-ai izvorât, prin Învierea Ta, dezleagă legăturile greșelilor mele celor multe; că poți să împlinești toate câte voiești.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Din Cer ca și pe Pavel de demult te-a vânat Hristos Domnul, Constantine, învățându-te să-L cinstești ca pe singur Împăratul.

Cu prealuminat semn din stele, fericite, Hristos, Soarele, te-a luminat, și luminător pe tine celor întunecați te-a arătat.

Și după deprinderi și după dumnezeieștile fapte ai fost iubitoare de Dumnezeu și vrednică de minune, fericită. Pentru aceasta cu credință pe tine te mărim.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Arătat-ai acum dumnezeiasca biruință a Crucii cea ascunsă de mulți ani; prin care ne-am mântuit, și din înșelăciunea demonilor ne-am izbăvit.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Luminează sufletul meu cel întunecat cu greșelile, ceea ce ai născut pe Soarele dreptății, pururea Fecioară.

Cântarea a 4-a a Catavasiilor Învierii, glas 1:
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos, ca Cel atotputernic.

Canonul Praznicului

Cântarea V
Irmos:
Îmbrăcând firea mea, Mântuitorul meu, m-ai dezbrăcat de haina mea cea întâi, pe care mi-a țesut-o semănătorul păcatului, vai mie!

Frunze de smochin mi-a cusut păcatul mie, celui ce prin sfatul șarpelui n-am păzit prea curata Ta poruncă, Mântuitorul meu, vai mie!

Venind Hristos, Cel născut din Maria, și turnând untdelemn, a vindecat sufletul meu, cel rănit cu gândurile mele cele tâlhărești.

Stând lângă Cruce, Născătoarea de Dumnezeu, cea fără prihană, ca o maică grăia: Lăsatu-m-ai singură, o, Fiul meu și Dumnezeule!

Zdrobind pe șarpele, începătorul răutății, cu arma Crucii Tale, prin Învierea Ta ai sfărâmat și boldul morții, Isuse.

Să strige Adam: Unde-ți este, moarte, boldul? Unde-ți este, iadule, biruința? Sfărâmatu-s-au, prin Învierea Celui ce a sculat pe cei morți.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Alergând la Soarele cel neapus și Stăpânul, împărate de Dumnezeu înțelepțite, te-ai umplut de lumină.

Unitu-te-ai, Elena, cu cetele celor fără de trupuri, lui Dumnezeu slujind cu faptele tale cele îmbunătățite.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Dragostea și milostivirea cea desăvârșită, ca o porfiră purtând, te-ai sălășluit acum în Împărăția cea de sus.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Sufletul meu cel prin îndemnarea șarpelui întinat cu desfătări trupești, curățește-l, Fecioară Preacurată.

Cântarea a 5-a a Catavasiilor Învierii, glasul 1:
Să mergem dis-de-dimineață și, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; și să vedem pe Hristos, Soarele dreptății, tuturor viață răsărind.

Canonul Praznicului

Cântarea VI
Irmos:
Mort este iadul; îndrăzniți, pământenilor! Că Hristos, pe Cruce fiind răstignit, a aruncat sabia împotriva lui și zace mort, că a fost prădat, golindu-se de cei ce îi avea.

Prădatu-s-a iadul; îndrăzniți, muritorilor! Și mormintele s-au deschis; sculați-vă, strigă către voi din iad Hristos, Cel ce a venit să mântuiască pe toți din stricăciune.

Pe morții, pe care i-ai înghițit oarecând, iadule, având asupra lor putere, dă-Mi-i înapoi acum, când ți-i cer, strigă către tine Dătătorul de viață și Dumnezeu, Cel ce a venit să mântuiască pe toți din pântecele tău cel nesățios.

A înviat Domnul, prădând pe vrăjmașul; și pe toți i-a ridicat smulgând din lanțuri pe cei legați și pe Adam cel întâi zidit, sculându-l pe el Dumnezeu, ca un îndurat și de oameni iubitor.

Cu giulgiu Înfășurându-Te pe Tine, Hristoase, Iosif cel cu bun chip Te-a pus în mormânt; și ungând cu miresme locașul cel fără de viață al trupului Tău, a rostogolit o piatră mare deasupra mormântului.

Femei mironosițe, pentru ce vă mai grăbiți? Pentru ce aduceți miresme Celui viu? Înviat-a Hristos, precum mai-nainte a zis; să înceteze lacrimile voastre, schimbându-se în bucurie.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Adunat-ai, fericite, cu preamărire adunare de Părinți, de Dumnezeu purtători, și printr-înșii, Constantine, inimile tuturor, cele înviforate, le-ai întărit să preamărească pe Cuvântul întocmai cinstit cu Cel ce L-a născut, și pe un scaun șezător.

Crezând întru Domnul cel viu, care a dat tuturor ființa, de slujbele cele de moarte făcătoare, ale idolilor celor urâți și deșerți te-ai lepădat, și ai luat cu bucurie, Elena, Împărăția Cerului.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Cu palma Ta fiind îndreptați, Cuvinte, întunericul necunoștinței cel preaadânc și viforul cumplitei nedumnezeiri au părăsit, cei ce au împărățit prin Tine, și au ajuns la limanurile cele line ale dreptei credințe, bucurându-se.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Vindecă inima mea cea bolnavă și fără de vindecare, și rănită cumplit cu mușcarea celui viclean, Fecioară, și mă învrednicește de vindecarea cea de la tine, și mă mântuiește pe mine, cel ce nădăjduiesc întru tine, cu rugăciunile tale, Preacurată.

Cântarea a 6-a a Catavasiilor Învierii, glas 1:
Coborâtu-Te-ai în cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat încuietorile cele veșnice, care țineau pe cei legați, Hristoase; iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție mărire înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 3
Constantin astăzi, cu mama sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este rușinarea tuturor iudeilor și armă credincioșilor împărați asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare, și în războaie înfricoșător.

Icos
Pe Constantin, credincioșii, împreună cu maica sa Elena să-l cinstim, căci aceștia auzind cuvintele prorocului Isaia care zice: Pe Crucea cea întreit alcătuită, din cedru și din pin și din chiparos au cunoscut-o; prin care mântuitoarea ei Pătimire au urmat, și pe toți iudeii i-au adus înainte, ca să se gătească să arate popoarelor îndreptarea cea mare, cea ascunsă prin pizma și vrajba lor; și pe aceasta aflând-o, au arătat-o. Pentru aceasta, tuturor s-au arătat purtători de biruință, arma cea nebiruită purtând, semnul cel mare și în războaie înfricoșător.

Sinaxar
În această lună, în ziua a douăzeci și una, amintirea Sfinților Mari Împărați, întocmai cu apostolii, Constantin și Elena.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, îndură-Te și ne mântuiește pe noi. Amin.

Canonul Praznicului
Cântarea VII
Irmos:
Ca un iubitor de oameni vrând să mântuiești din înșelăciune pe toți cei ce i-ai zidit, ai îngăduit să fii pironit pe cruce, ca să înnoiești, Mântuitorule, cu trupul Tău, chipul cel năpădit de patimi; și surpând iadul, ai înviat împreună cu Tine și pe cei morți.

Pe cruce fiind înălțat, pe toți i-ai chemat la Tine, Îndurate, precum ai făgăduit, Bunule; că pentru păcatele noastre ai binevoit a îndura cu adevărat toate acestea; prin care și tâlharului i-ai deschis porțile raiului, Mântuitorule.

Tu ai ridicat a treia zi, din mormânt, biserica Trupului Tău cea stricată, precum ai făgăduit, Bunule, ca să-Ți arăți, cu adevărat, mărirea Ta, pe care o izvorăști nouă prin credință, eliberâd din legături pe cei robiți, pe care iadul îi ținea de demult legați.

O, nechibzuința fariseilor! O, nebunia celor nelegiuiți! Ce lucru de necrezut ați văzut, de nu ați crezut lui Hristos? Oare pe cei bolnavi nu i-a sculat, cu cuvântul? Oare n-a mântuit El toată lumea? Să vă facă pe voi a crede măcar ostașii, sau cei ce au înviat din morți.

Să spună acum străjerii care amorțiseră de spaimă: Cum s-a furat Acela pe Care nicidecum nu L-au văzut, nerecunoscătorii? Căci dacă nu L-au văzut și nici nu L-au simțit când a înviat, cum puteau să-L creadă vreodată furat așa? Să vă facă pe voi a crede măcar piatra aceasta și giulgiurile de îngropare ale lui Hristos.

Pentru ce-L străjuiți ca pe un mort? Pentru ce ați pus peceți pe piatră, fariseilor, temându-vă că va fi furat? Iată, cu adevărat, groapa s-a pecetluit; deci cum a înviat Hristos, dacă nu era Dumnezeu? Să vă facă pe voi a crede cei ce au înviat și au fost văzuți de mulți.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Ale Tale porunci păzind, s-a supus legii Tale Constantin. Pentru aceasta a surpat taberele celor fără de lege strigând către Tine: Doamne Dumnezeule, bine ești cuvântat.

Lemnul care pe toți i-a tras din groapa pierzării, cel îngropat din pizmă, nouă l-ai descoperit, vrednicule de minuni, pe demonii cei prea stricători îngropându-i în veci.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Cu fapte dumnezeiești ți-ai zidit inima ta Biserică lui Dumnezeu, Elena, și ai zidit Biserici sfințite Lui, unde a primit cu trupul pentru noi preacinstitele Pătimiri.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

De bunăvoia mea greșind și robindu-mă cu netrebnice obiceiuri, la milostivirea ta cea obișnuită alerg acum; mântuiește-mă pe mine cel deznădăjduit, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 7-a a Catavasiilor Învierii, glas 1:
Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimește ca un muritor; și prin patimă pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel unul binecuvântat, Dumnezeul părinților noștri și preamărit.

Canonul Praznicului

Cântarea VIII
Irmos:
Razele soarelui s-au ascuns de frica Pătimirilor lui Hristos, morții au înviat, munții s-au clătinat, pământul s-a cutremurat și iadul s-a golit.

Tinerii cei de trei ori fericiți, care erau oarecând în cuptor, mâinile înălțându-și, au preînchipuit, Bunule, preacurată crucea Ta, prin care ai surpat, Hristoase, puterea vrăjmașului.

O, fariseilor orbi, înșelători și călcători de lege, care n-ați crezut în Învierea lui Hristos, socotind-o minciună! Ce lucru de necrezut ați văzut? Că a înviat Hristos, Cel ce a sculat pe cei morți.

O, fariseilor vrăjmași; de nu ne credeți pe noi, întrebați voi pe ostașii voștri: Ce au pătimit ei. Cine a răsturnat cu mâinile piatra mormântului?

Cine este Cel ce a uscat smochinul? Cine este Cel ce a vindecat mâna cea uscată? Cine este Cel ce a săturat, oarecând, mulțimile în pustie? Fără numai Hristos-Dumnezeu, Cel ce a sculat pe cei morți.

Cine este Cel ce a dat vedere orbilor și pe leproși a curățit, pe șchiopi a îndreptat și a umblat pe mare ca pe uscat, fără să Se ude? Fără numai Hristos-Dumnezeu, Cel ce a sculat pe cei morți.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Ca și cu o porfiră îmbrăcându-te, mărite, cu milostivirea, și ca și cu o hlamidă, cu bunele blândeți, cu coroană pentru virtuți te-ai împodobit, fiind desăvârșit cu mintea. Și, mutându-te de pe pământ la Împărățiile cele de sus, strigi: Preoți binecuvântați, popoare preaînălțați pe Hristos în veci.

Văzându-te pe tine veselindu-te cu fiul tău, cel de Dumnezeu înțelepțit, lăudată Elena, în Împărăția lui Dumnezeu, Îl preamărim pe Hristos, Cel ce ne-a arătat nouă cinstita voastră prăznuire, care ne luminează mai mult decât razele soarelui, pe noi cei ce cântăm cu credință: Popoare preaînălțați pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Spiritul Sfânt, Dumnezeu.

Cât este de luminat dorul tău și obiceiul cel dumnezeiesc, preamărită Elena, lauda femeilor; că ajungând la locurile unde a primit cinstitele Patimi Stăpânul tuturor, cu Biserici preafrumoase le-ai împodobit, strigând: Popoare preaînălțați pe Hristos în veci.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Ochii sufletului meu cei orbiți cu multe călcări de poruncă, luminează-I, de Dumnezeu Născătoare; împacă mintea mea, rogu-mă, și inima mea cea tulburată cu desfătări de multe feluri, și mă mântuiește pe mine cel ce strig: Preoți binecuvântați, popoare preaînălțați pe Hristos în veci.

Cântarea a 8-a a Catavasiilor Învierii, glas 1:
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțăndu-L întru toți vecii.

Această aleasă și sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă și doamnă, praznic al praznicelor este și sărbătoare a sărbătorilor, în care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Canonul Praznicului

Cântarea IX
Irmos:
Moștenitor al raiului celui nematerial ai făcut pe tâlharul care pe Cruce Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu, strigând: Pomenește-mă, Atotputernice Mântuitorule!

Lovit ai fost cu palma pentru noi și scuipat de cei fără de lege, Isuse, Cel ce ai scris lui Moise, slugii Tale, tablele Legii, în Sinai.

Cu oțet și cu fiere ai fost adăpat, pentru noi, Mântuitorule, Cel ce ne-ai dat nouă Trupul și cinstitul Tău Sânge, spre mâncare și băutură a vieții Tale celei veșnice.

În coasta cea de viață făcătoare, cu sulița fiind împuns, Hristoase, ai izvorât lumii preacuratul Tău sânge și apa cea cinstită, ca un izvor pururea viu.

Socotit ai fost între cei morți, Cel ce ai înviat pe cei morți; în mormânt ai fost pus, Cel ce ai deșertat mormintele; prădat-ai iadul, înviind pe Adam.

Înviat-ai din morți, Isuse, și vrăjmașul a fost legat, iadul a fost prădat, mormintele s-au golit și cei din adâncuri s-au sculat, închinându-se Ție, Hristoase.

Canonul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Mormântul unde șade sfințitul și cinstitul tău trup, Constantine, raze de dumnezeiești vindecări curate celor ce se apropie le izvorăște, gonind întunericul a tot felul de patimi, și cu lumină neînserată luminând pe cei ce te laudă pe tine.

Cu sfințenie a ta viață sfârșindu-ți, cu Sfinții acum te-ai sălășluit, plină fiind de sfințenie și de luminare. Pentru aceasta, totdeauna izvorăști râuri de tămăduiri și patimile le îneci, fericită Elena, și adapi sufletele noastre.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Împărate cel fără de început și fără de moarte, Împărăției celei de sus i-ai învrednicit pe cei ce i-ai îndreptat de demult pe pământ, cu dreaptă credință să împărățească, Doamne, pe Sfânta Elena și pe marele Constantin, care curat Te-au iubit. Pentru ale căror rugăciuni milostivește-Te spre noi.

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Pe Împăratul și Ziditorul tuturor zămislindu-L, L-ai născut, Fecioară, și iată acum ca o Împărăteasă stai înaintea Lui de-a dreapta, Curată. Pentru aceasta, te rog să mă mântuiești din partea cea de-a stânga în ceasul judecății, și să mă numeri cu oile cele de-a dreapta.

Cântarea a 9-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Stih: Îngerul a strigat celei pline de har: Curată Fecioară, bucură-te! Și iarăși zic, bucură-te, că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt și pe morți i-a ridicat. Veseliți-vă popoare.

Irmos: Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum și te bucură, Sioane! Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru învierea Fiului tău.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cerești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Luminătoarea Praznicului
Femeilor, ascultați glas de bucurie: Zdrobind iadul cel tiran, am ridicat lumea din stricăciune; alergați de spuneți prietenilor Mei bunele-vestiri; căci voiesc să luminez zidirea Mea cu bucurie de acolo, de unde a venit întristarea.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Luminătoarea Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena
Nu de la oameni a luat stăpânia împărătească, ci din Dumnezeiescul har din Cer, marele Constantin împreună cu mama sa, și fiind strălucit a văzut dumnezeiască biruință a Crucii, care cu aceasta a pierdut pe vrăjmași și a stricat înșelăciunea idolească, și în lume a întărit dreapta credință.

La Laude

Stihirile Praznicului, din Penticostar, glas 2

Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați pe El întru cele înalte; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Psalm 148, 1)

Lăudați pe El toți îngerii Lui, Lăudați pe El toate puterile Lui; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Psalmul 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Psalm 149, 9)

Lumina cea întreit strălucitoare, astăzi pe pământ luminat strălucește și scoate întunericul patimilor; se arată Învierea lui Hristos, care păzește pe cei credincioși. Cetele Apostolilor dănțuiesc cu dragoste, Iosif se veselește și întru luminată pomenirea cinstitelor mironosițe, încununează Hristos pe cei ce-L laudă cu credință și preamăresc dumnezeiasca înviere.

Lăudați pe Domnul întru Sfinții Lui, lăudați-L pe El întru tăria puterii Lui. (Psalmul 150, 1)

Ridicând pe umeri, Iosife, pe Fiul Cel ce șade dea-dreapta Tatălui, Mirul cel nedeșertat cu miresme L-ai îngropat, Învierea lumii în groapă o ai pus; pe Cel ce se îmbracă cu lumina ca și cu o haină, cu piatră L-ai acoperit, precum nu se poate spune. Pentru aceasta lăudăm cu cântări patimile cele aducătoare de lumină și Învierea Lui.

Lăudați-L pe El întru puterile Lui, lăudați-L pe El după mulțimea măririi Lui. (Psalm 150, 2)

Se înspăimântează mulțimea îngerilor, văzându-te pe tine, Iosife, îngropând pe Hristos; lumea te fericește, credincioșii ne minunăm. Sfântă Învierea cinstindu-o dumnezeiește și pe tine cu căldură împreună cu mironosițele vă lăudăm. Pentru aceasta și strigăm neîncetat: Roagă-te împreună cu dânsele, să ne mântuim și noi de primejdii și de nevoi.

Lăudați-L pe El în glas de trâmbiță, lăudați-L pe El în psaltire și în alăută. (Psalm 150, 3)

Stihirile laudelor Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8

Bucură-te, Constantine preaînțelepte, izvorule al dreptei credințe, care adapi totdeauna cu apele cele dulci, toată partea cea de sub soare; bucură-te, rădăcină din care a odrăslit rodul care hrănește Biserica lui Hristos. Bucură-te, lauda marginilor lumii, preamărite, cel ce ești mai întâi între împărații creștini; bucură-te bucuria credincioșilor.

Lăudați-L pe El în timpane și în horă, lăudați-L pe El în strune și în organe. (Psalm 150, 4)

Cel ce împărățește peste făptură, mai înainte văzând bună plecăciunea inimii tale, preaînțelepte, prin cuvânt te-a vânat pe tine, cel ce erai mai înainte cuprins de necuvântare, și luminând gândul tău cu cunoștința dreptei credințe, lumii te-a arătat luminos ca soarele, aruncând raze de dumnezeiești fapte, preamărite.

Lăudați-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudați-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Psalm 150, 5-6)

Învățăturile Domnului, ca un pământ bun primindu-le, prealăudată, bună rodire de fapte îmbunătățite ai odrăslit, care hrănește gândurile noastre, prin urmarea vieții tale, Elena prea-înțeleaptă. Pentru aceasta, prăznuim cu bucurie astăzi, mărind pomenirea ta.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

A Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, glas 8
Împăratul împăraților și Dumnezeu, Cel ce cu bogate daruri împodobește pe cei vrednici, Însuși din Cer, ca și pe Pavel, pururea preamăritul, prin semnul Crucii pe tine, Constantine, te-a vânat, zicând: Întru aceasta biruiește pe vrăjmașii tăi; pe care căutându-o împreună cu maica ta cea de Dumnezeu înțelepțită, și aflând-o precum ai dorit, pe aceia cu putere i-ai biruit. Deci, împreună cu dânsa, roagă-te pentru drept credincioșii împărați și iubitoarea de Hristos oaste, și pentru toți cei ce săvârșesc cu credință pomenirea ta, Unuia, Iubitorului de oameni, să ne mântuiască de toată mânia.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Praznicului, glas 1
Cu frică au venit femeile la mormânt, sârguindu-se să ungă cu miresme trupul Tău și pe acesta neaflându-l, se mirau între sine, neștiind Învierea. Ci a stătut înaintea lor îngerul și a zis: A înviat Hristos, dăruindu-ne nouă mare milă.

Preotul: Mărire ție, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îți mulțumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotținătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, și Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mielușelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluiește-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primește rugăciunea noastră, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui,
și te îndură spre noi.
Că Tu ești unul Sfânt, Tu ești unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
și voi lăuda numele Tău în veac, și în veacul veacului,
Învrednicește-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine ești cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinților noștri,
și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Bine ești cuvântat, Doamne:
învață-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam. Eu am zis: Doamne, miluiește-mă, vindecă sufletul meu, că am greșit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieții,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Și acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Tropar, glas 8
Chipul Crucii Tale pe Cer văzându-l, și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus-o. Pe care mântuiește-o totdeauna cu pace pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Dacă după doxologia mare nu se intră în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, atunci urmează ecteniile și dezlegarea deplină (Apolisul).

Preotul: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfințit (Arhi) Episcopul nostru (N.) și pentru toți frații noștri cei întru Hristos.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru autoritățile și oștirea țării, pentru pacea, sănătatea și mântuirea lor.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiții și pururea pomeniții ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ștergerea și iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, frații sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi

Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri și fac bine în sfânta și preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă și pentru poporul ce este de față și așteaptă de la Tine mare și multă milă.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru toți frații noștri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire Îți înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu darul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată desăvârșit sfântă, cu pace și fără de păcate, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor și trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Milă și iertare de păcatele și de greșelile noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cele bune și de folos sufletelor noastre, și pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieții noastre în pace, și întru pocăință a o săvârși, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Sfârșit creștinesc vieții noastre, fără de patimă, ne rușinat, cu pace, și răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Dumnezeul milei și al îndurărilor și al iubirii de oameni ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Preotul: Pace tuturor.

Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuiești și spre cei smeriți privești și, cu ochiul Tău cel a toate văzător, privești peste toată făptura, Ție am plecat cerbicea sufletului și trupului nostru și ne rugăm Ție, Sfinte al sfinților: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaș, și ne binecuvintează pe toți; și orice am greșit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun și iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătățile Tale cele din lume și cele mai presus de lume.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție ți se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Apolisul
(Dezlegarea deplină)
Preotul: Înțelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a cucernicilor și dreptcredincioșilor creștini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le.

Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, ale Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena, a căror pomenire o facem și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind și de oameni iubitor.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.

[1] La Utrenie, de la duminica Tomii până la Înălțarea Domnului, partea introductivă se omite începându-se direct cu binecuvântarea Utreniei: Mărire sfintei… și Hristos a înviat…(Cf. Anuar liturgic și tipiconal, p. 280.) Se face începutul cu Mărire sfintei… și Hristos a înviat (de 3 ori). În timp ce preotul face obijnuita cădire mare de la începutul utreniei… Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu… se citește hexapsalmul și se spune ectenia mare. (Cf. Penticostar mare, p. 59.)