Vecernia Schimbării la Față
Schimbarea la față a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Împărate ceresc…
Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Doamne îndură-te spre noi (de 3 ori). Mărire… Și acum…
Veniți să ne închinăm și să cădem la Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.
Psalmul 103
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul:
Doamne Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte.
Întru mărturisire și în mare-cuviință Te-ai îmbrăcat,
Cel ce Te îmbraci în lumină, ca într-o haină,
Cel ce întinzi cerul ca o piele,
Cel ce acoperi cu ape înălțimile lui,
Cel ce pui norii suirea Ta,
Cel ce umbli pe aripile vânturilor.
Cel ce faci crainici ai Tăi vânturile,
și slujitori Ție, flăcările focului.
Cel ce întemeiezi pământul pe neclintirea lui:
nu se va clătina în veacul veacului.
Adâncul, ca o haină e acoperământul lui:
deasupra munților vor sta ape.
De certarea Ta vor fugi,
de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa.
Se înalță munți, și se coboară văi,
în locul, pe care l-ai pus temelie.
Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece,
nici se vor întoarce, să acopere pământul.
Cel ce faci să iasă izvoare în văi,
prin mijlocul munților vor pătrunde ape.
Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului,
veni-vor colunii în setea lor.
Deasupra lor păsările cerului vor locui:
din mijlocul stâncilor vor da glas.
Cel ce adapi munții din cele de deasupra ale Tale:
din rodul lucrărilor Tale se va sătura pământul.
Cel ce faci să răsară iarbă dobitoacelor,
și verdeață, pentru trebuința oamenilor,
Ca să scoți pâine din pământ
și vin ce înveselește inima omului.
Ca să înveselești fața cu untdelemn,
și pâinea inima omului să o întărească.
Sătura-se-vor lemnele câmpului,
cedrii Libanului, pe care i-ai sădit.
Acolo păsările își vor face cuib;
lăcașul cocostârcului se înalță deasupra lor.
Munții cei înalți, cerbilor,
stânca iepurilor este scăpare.
Făcut-a luna spre arătarea timpurilor,
soarele și-a cunoscut apusul său.
Pus-a întuneric, și s-a făcut noapte;
întru aceasta vor umbla toate fiarele codrului;
Pui de lei răcnind, ca să prade,
și să ceară de la Dumnezeu mâncare lor.
Răsărit-a soarele, și s-au adunat,
și în culcușurile lor se vor așeza.
La lucrul său ieși-va omul,
și la lucrarea sa, până seara.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut,
umplutu-s-a pământul de zidirea Ta!
Însăși marea cea mare și largă,
acolo sunt târâtoare, nenumărate,
viețuitoare mici și mari.
Acolo corăbii umblă,
acolo, balaurul acesta, pe care l-ai zidit,
ca să se joace într-însa!
Toate de la Tine așteaptă,
să le dai nutremânt la vremea lor.
Dându-le Tu lor, vor culege,
deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți;
Dar, întorcând Tu fața Ta, se vor tulbura;
lua-vei spiritul lor, și se vor sfârși, și în țărâna lor se vor întoarce.
Trimite-vei spiritul Tău, și se vor zidi
și vei înnoi fața pământului.
Fie gloria Domnului în veci!
veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
Cel ce caută spre pământ, și-l face de se cutremură;
Cel ce se atinge de munți, și fumegă.
Cânta-voi Domnului în viața mea,
cânta-voi Dumnezeului meu, până ce voi fi.
Fie Lui plăcute cuvintele mele,
și eu mă voi veseli de Domnul.
Piară păcătoșii de pe pământ,
și cei fărădelege, ca să nu mai fie.
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul!
Și iarăși:
Soarele și-a cunoscut apusul său;
pus-a întuneric și s-a făcut noapte.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut.
Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.
Rugăciunile Vecerniei
Rugăciunea I
Doamne îndurate şi milostive, îndelung răbdătorule şi mult milostive, ascultă rugăciunea noastră, şi ia aminte la glasul cererii noastre; fă cu noi semn spre bine; povăţuieşte-ne în calea ta, ca să umblăm întru adevărul tău; înveseleşte inimile noastre, ca să ne temem de numele tău cel sfânt. Pentru că mare eşti tu, şi faci lucruri minunate. Tu singur eşti Dumnezeu, şi nu este asemenea ţie între dumnezei, Doamne: puternic întru milă, şi bun întru tărie, spre a ajuta, şi a mângâia, şi a mântui, pe toţi cei ce nădăjduiesc întru sfânt numele tău. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea II
Doamne, nu cu mânia ta să ne mustri, nici cu urgia ta să ne cerţi. Ci fă cu noi după bunăvoinţa ta, vindecătorule şi doctore al sufletelor noastre. Povățuieşte-ne la limanul voii tale: luminează ochii inimilor noastre spre cunoaşterea adevărului tău; şi ne dăruieşte cealaltă vreme a zilei de acum, şi tot timpul vieţii noastre cu pace, şi fără de păcat. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, şi ale tuturor Sfinţilor. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea III
Doamne Dumnezeul nostru, adu-ţi aminte de noi păcătoşii şi netrebnicii tăi robi, când chemăm numele tău cel sfânt, şi nu ne ruşina întru aşteptarea milei tale; ci ne dăruieşte, Doamne, toate cererile spre mântuire; şi ne învredniceşte, să te iubim, şi să ne temem de tine, din toată inimă noastră, şi să facem în toate voia ta. — Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea IV
Cel ce cu cântări fără de tăcere, şi cu preamărire neîncetată eşti lăudat de sfintele Puteri, umple gura noastră de lauda ta, ca să dăm mărire numelui tău celui sfânt; şi ne dă parte şi moştenire cu toţi cei ce se tem de tine întru adevăr, şi păzesc poruncile tale. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, şi ale tuturor Sfinţilor tăi. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea V
Doamne, Doamne, cel ce cu palma ta cea preacurată cuprinzi toate, care eşti îndelung răbdător cu noi toţi, şi-ţi pare rău de răutăţile noastre: adu-ţi aminte de îndurările tale, şi de mila ta. Cercetează-ne, întru bunătatea ta; şi ne dă, cu darul tău, ca şi în cealaltă vreme a zilei de acum, să scăpăm de uneltirile vicleanului cele de multe feluri, şi fără de vătămare păzeşte viaţa noastră, cu darul Spiritului tău celui întru tot sfânt. — Cu mila, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care îm-preună bine eşti cuvântat, şi cu preasfântul, bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea VI
Dumnezeule, cel ce eşti mare şi minunat, care cu bunătatea cea nespusă, şi cu purtarea de grijă cea bogată pe toate le chiverniseşti, cel ce ne-ai dăruit şi bunătăţile lumeşti, şi ne-ai arvunit împărăţia cea făgăduită, prin bunătăţile cele promise nouă, cel ce ne-ai croit cale, ca şi în partea zilei cea trecută să fim feriţi de tot răul, dăruieşte-ne, şi cea rămasă să o împlinim fără priha-nă, înaintea sfintei tale măriri, ca să te lăudăm pe tine, cel ce singur eşti bun şi iubitor de oameni Dumnezeul nostru. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea VII
Dumnezeule cel mare şi preaînalt, care singur ai nemurire, cel ce locuieşti întru lumină neapropiată, care ai zidit toată făptura întru înţelepciune, cel ce ai despărţit lumina de întuneric, şi ai pus soarele spre stăpânirea zilei, iar luna şi stelele spre stăpânirea nopţii; care ne-ai învrednicit pe noi, păcătoşii, să întâmpinăm şi în ceasul de acum faţa ta întru mărturisire, şi să-ţi aducem lauda cea de seara: însuţi, iubitorule de oameni, îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; şi o primeşte, ca pe o mireasmă cu bun miros; şi ne dă nouă seara de acum, şi noaptea ce vine, cu pace; îmbracă-ne întru arma luminii; mântuieşte-ne de frica nopţii, şi de tot lucrul ce umblă în întuneric; şi somnul, pe care l-ai dăruit spre odihna neputinţei noastre, dă-ni-l neîngrozit de toată nălucirea diavolească. Aşa, Stăpâne, dătătorule al bunătăţilor, ca şi în aşternuturile noastre umilindu-ne, să pomenim noaptea numele tău, şi cu gândul poruncilor tale fiind luminaţi, să ne sculăm în bucurie sufletească, spre lauda bunătăţii tale, rugăciuni şi cereri milostivirii tale aducând, pentru păcatele noastre, şi ale întreg poporului tău; pe care, pentru rugăciunile preasfintei Născătoare de Dumnezeu, întru milă îl cercetează. — Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Ectenia mare
Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru sfânt locașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta, și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ție Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin
Se cântă Doamne strigat-am… pe glasul 4. Se pun 8 stihiri, ale Praznicului, din Minei, glas 4.
Psalmul 140
Doamne strigat-am către tine, auzi-mă:
ia aminte la glasul rugăciunii mele, când
strig către tine.
Să se îndrepte rugăciunea mea ca tămâia
înaintea ta:
ridicarea mâinilor mele, ca o jertfă de seară.
Pune, Doamne, pază gurii mele,
și ușă de îngrădire în jurul buzelor mele.
Să nu pleci inima spre cuvinte de vicleșug:
ca să mă apăr, dezvinovățindu-mă, fiind
în păcate,
Alături de oamenii, cari săvârșesc fărădelege;
și nu mă voi întovărăși cu cele alese ale lor.
Certa-mă-va dreptul întru îndurare, și mă
va mustra:
iară untdelemn al păcătosului să nu ungă
capul meu; că și rugăciunea mea este
împotriva celor bineplăcute lor.
Cufundatu-s-au, îngreunați cu pietre,
judecătorii lor:
auzi-vor graiurile mele, că s-au îndulcit.
Ca o brazdă, ce se spintecă peste pământ:
așa s-au risipit oasele lor, lângă iad.
Căci către tine, Doamne, Doamne, sunt
ochii mei:
întru tine am sperat, să nu iei sufletul meu.
Păzește-mă de cursa, care mi-au pus-o mie,
și de smintelile celor ce fac fărădelegea.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoșii:
deosebi sunt eu, și voi scăpa.
Psalmul 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat:
cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
Vărsa-voi înaintea lui rugăciunea mea:
necazul meu înaintea lui voi spune.
Când lipsea dintru mine spiritul meu:
și tu ai cunoscut cărările mele.
În calea aceasta, în care am umblat,
ascuns-au cursă mie.
Luat-am seamă de-a dreapta, și am privit:
și nu era cine să mă cunoască.
Pierit-a fuga de la mine:
și nu este cel ce să cerceteze sufletul meu.
Strigat-am către tine, Doamne; zis-am: Tu
ești nădejdea mea:
partea mea ești, în pământul celor vii.
Ia aminte la ruga mea,
că m-am umilit foarte.
Scapă-mă de cei ce mă prigonesc:
că sunt mai tari decât mine.
Pe 10: Scoate din prinsoare sufletul meu:
ca să mărturisească numele tău.
Pe mine mă aşteaptă drepţii,
până ce vei răsplăti mie.
Psalmul 129
Pe 8: Dintru adâncuri am strigat către Tine,
Doamne, Doamne ascultă glasul meu!
Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, muntele s-a asemănat cerului şi norul ca un cort s-a întins schimbându-Te Tu la faţă şi mărturisit fiind de Tatăl. De faţă era Petru cu Iacob şi cu Ioan, ca cei ce aveau să fie împreună cu Tine şi în vremea vânzării Tale. Pentru ca văzând minunile Tale, să nu se înfricoşeze de patimile Tale, cărora învrednicindu-ne pe noi, să ne închinăm în pace, pentru mare mila Ta.
Fie urechile Tale
luând aminte la glasul rugăciunii mele.
Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, muntele s-a asemănat cerului şi norul ca un cort s-a întins schimbându-Te Tu la faţă şi mărturisit fiind de Tatăl. De faţă era Petru cu Iacob şi cu Ioan, ca cei ce aveau să fie împreună cu Tine şi în vremea vânzării Tale. Pentru ca văzând minunile Tale, să nu se înfricoşeze de patimile Tale, cărora învrednicindu-ne pe noi, să ne închinăm în pace, pentru mare mila Ta.
Pe 6: De Te vei uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine va suferi? Că la Tine este îndurarea.
Mai-nainte de Crucea Ta, Doamne, suind pe ucenici în munte înalt, Te-ai schimbat la faţă înaintea lor, cu razele puterii luminându-i pe dânşii. Despre o parte cu iubirea de oameni, iar despre alta cu puterea, vrând să le arăţi strălucirea învierii; căreia învredniceşte-ne şi pe noi, în pace Dumnezeule, ca un Milostiv şi de oameni Iubitor.
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne;
aşteptat-a sufletul meu cuvântul Tău,
sperat-a sufletul meu întru Domnul.
Mai-nainte de Crucea Ta, Doamne, suind pe ucenici în munte înalt, Te-ai schimbat la faţă înaintea lor, cu razele puterii luminându-i pe dânşii. Despre o parte cu iubirea de oameni, iar despre alta cu puterea, vrând să le arăţi strălucirea învierii; căreia învredniceşte-ne şi pe noi, în pace Dumnezeule, ca un Milostiv şi de oameni Iubitor.
Pe 4: Din straja dimineţii până în noapte,
din straja dimineţii să spere Israel întru Domnul.
În Muntele Taborului schimbându-Se la faţă Mântuitorul, având cu Sine pe discipolii aleşi, cu preamărire a strălucit, arătând discipolilor că de vor străluci cu mulţimea virtuţile se vor învrednicii şi de dumnezeiasca mărire. Şi vorbind împreună cu Moise şi Ilie, Hristos a arătat că stăpâneşte peste cei vii şi peste cei morţi. Că Cel ce a grăit de demult prin Lege şi prin profeți este Dumnezeu, Căruia şi glasul Tatălui din nor luminos I-a mărturisit zicând: Pe Acesta să-L ascultaţi, Care prin Cruce va prăda iadul şi va dărui morţilor viaţă veşnică.
Că la Domnul este mila, şi multă mântuire la El
şi El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui.
În Muntele Taborului schimbându-Se la faţă Mântuitorul, având cu Sine pe discipolii aleşi, cu preamărire a strălucit, arătând discipolilor că de vor străluci cu mulţimea virtuţile se vor învrednicii şi de dumnezeiasca mărire. Şi vorbind împreună cu Moise şi Ilie, Hristos a arătat că stăpâneşte peste cei vii şi peste cei morţi. Că Cel ce a grăit de demult prin Lege şi prin profeți este Dumnezeu, Căruia şi glasul Tatălui din nor luminos I-a mărturisit zicând: Pe Acesta să-L ascultaţi, Care prin Cruce va prăda iadul şi va dărui morţilor viaţă veşnică.
Psalmul 116
Lăudaţi pe Domnul, toate neamurile,
lăudaţi-L, toate popoarele.
Muntele care a fost oarecând întunecat şi acoperit cu fum, acum este cinstit şi sfânt, căci pe el au stat picioarele Tale Doamne. Acolo taina cea mai înainte de veci ascunsă, înfricoşătoarea Ta Schimbare la faţă, în vremea mai de pe urmă s-a arătat lui Petru şi lui Ioan şi lui Iacob; dar ei, neputând suferi raza feţei Tale şi strălucirea hainelor Tale, cu faţa la pământ au căzut, şi de spaimă fiind cuprinşi s-au mirat, văzând pe Moise şi pe Ilie vorbind împreună cu Tine, de cele ce aveau să se întâmple Ţie. Şi glas de la Tatăl a mărturisit, zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta să-L ascultaţi, Care dăruieşte lumii mare milă.
Că s-a întărit mila Lui peste noi,
şi adevărul Domnului rămâne în veac.
Muntele care a fost oarecând întunecat şi acoperit cu fum, acum este cinstit şi sfânt, căci pe el au stat picioarele Tale Doamne. Acolo taina cea mai înainte de veci ascunsă, înfricoşătoarea Ta Schimbare la faţă, în vremea mai de pe urmă s-a arătat lui Petru şi lui Ioan şi lui Iacob; dar ei, neputând suferi raza feţei Tale şi strălucirea hainelor Tale, cu faţa la pământ au căzut, şi de spaimă fiind cuprinşi s-au mirat, văzând pe Moise şi pe Ilie vorbind împreună cu Tine, de cele ce aveau să se întâmple Ţie. Şi glas de la Tatăl a mărturisit, zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta să-L ascultaţi, Care dăruieşte lumii mare milă.
Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,
Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.
Glas 6
Mai înainte închipuind învierea Ta, Hristoase Dumnezeule ai luat pe cei trei discipoli ai Tăi: pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan şi în Tabor Te-ai urcat. Şi Tu, Mântuitorule, la faţă schimbându-Te, Muntele Taborului cu lumină s-a acoperit, iar discipolii Tăi, Cuvinte s-au aruncat cu faţa la pământ, neputând suferi a vedea Chipul cel nevăzut. Îngerii slujeau cu frică şi cu cutremur, cerurile s-au înspăimântat, pământul s-a cutremurat, văzând pe pământ pe Domnul măririi.
Se face Intratul cu cădelnița.
Rugăciunea Intratului
Preotul, în taină: Seara şi dimineaţa, şi la amiază te lăudăm, bine te cuvântăm, îţi mulţumim şi ne rugăm ţie, Stăpâne al tuturor: îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; şi nu pleca inimile noastre spre cuvinte sau gânduri viclene, ci ne mântuieşte de toţi cei ce vânează sufletele noastre. Că spre tine sunt, Doamne, Doamne, ochii noştri, şi întru tine am nădăjduit: să nu ne ruşinezi pe noi, Dumnezeul nostru. Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstirea şi închinarea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Preotul: Inţelepciune, drepţi!
Lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc celui fără de moarte, a sfântului, fericitului, Isuse Hristoase: ajungând la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Spiritul Sfânt Dumnezeu. Cade-se, în toată vremea, să fii lăudat de glasuri cuvioase, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce dai viaţă, pentru aceasta lumea te măreşte.
Preotul: Să luăm aminte. Pace tuturor.
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Înţelepciune, să luăm aminte.
Prochimen, glas 4
Domnul mă va asculta, când voi striga către dânsul.
Stih: Când am strigat, auzitu-m-ai, Dumnezeule dreptăţii mele.
Domnul mă va asculta, când voi striga către dânsul.
Preotul: Înţelepciune!
Lectorul: Citire din cartea Ieşirii (24,12-18):
Preotul: Să luăm aminte.
Lectorul: Si a zis Domnul către Moise: „Suie-te la Mine în Munte şi fii acolo, că am să-ţi dau table de piatră, legea şi poruncile, pe care le-am scris Eu pentru învăţătura lor!”.Atunci, sculându-se Moise împreună cu Iosua, slujitorul său, s-a suit în Muntele Domnului; iar bătrânilor le-a zis: „Rămâneţi aici până ne vom întoarce la voi. Iată Aaron şi Or sunt cu voi; de va avea cineva pricină, să vină la ei”. S-a suit deci Moise şi Iosua în munte şi un nor a acoperit muntele. Mărirea Domnului s-a coborât pe Muntele Sinai şi l-a acoperit norul şase zile, iar în ziua a şaptea a strigat Domnul pe Moise din mijlocul norului. Chipul măririi Domnului de pe vârful muntelui era în ochii fiilor lui Israel, ca un foc mistuitor. Şi s-a suit Moise pe munte şi a intrat în mijlocul norului; şi a stat Moise pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.
Preotul: Înţelepciune!
Lectorul: Citire din cartea Ieşirii (33,11-23; 34,4-8):
Preotul: Să luăm aminte.
Lectorul: In zilele acelea Domnul grăia cu Moise faţă către faţă, cum ar grăi cineva cu prietenul său. După aceea Moise se întorcea în tabără; iar tânărul să slujitor Iosua, fiul lui Navi nu părăsea cortul. Atunci a zis Moise către Domnul: „Iată, Tu îmi spui: Du pe poporul acesta, dar nu mi-ai descoperit pe cine ai să trimiţi cu mine, deşi mi-ai spus: Te cunosc pe nume şi ai aflat bunăvoinţă înaintea ochilor Mei. Deci, de am aflat bunăvoinţă în ochii Tăi, arată-Te să Te văd, ca să cunosc şi să aflu bunăvoinţă în ochii Tăi şi că acest neam e poporul Tău”. Şi a zis Domnul către el: „Eu însumi voi merge înaintea Ta şi Te voi duce la odihnă!”. Zis-a Moise către Domnul: „Dacă nu mergi Tu însuţi cu noi atunci să nu ne scoţi de aici; căci prin ce se va cunoaşte cu adevărat că eu şi poporul Tău am aflat bunăvoinţă înaintea Ta? Au nu prin aceea ca Tu să fii însoţitorul nostru? Atunci eu şi poporul Tău vom fi cei mai slăviţi dintre toate popoarele de pe pământ”. Şi a zis Domnul către Moise: „Voi face şi ceea ce zici tu, pentru că ai aflat bunăvoinţă înaintea Mea şi te cunosc pe tine mai mult decât pe toţi”. Şi Moise a zis: „Arată-mi mărirea Ta!”. Zis-a Domnul către Moise: „Eu voi trece pe dinaintea ta toată mărirea Mea, voi rosti numele lui Iahve înaintea ta şi pe cel ce va fi de miluit îl voi milui şi cine va fi vrednic de îndurate de acela Mă voi îndura”. Apoi a adăugat: „Faţa Mea însă nu vei putea s-o vezi că nu poate vedea omul faţa Mea şi să trăiască”. Şi iarăşi a zis Domnul: „Iată aici la Mine un loc; şezi pe stânca aceasta; când va trece mărirea Mea te voi ascunde în scobitura stâncii şi voi pune mâna Mea peste tine până voi trece; iar când voi ridica mâna Mea tu vei vedea spatele Meu iar faţa Mea nu o vei vedea!”. Deci a cioplit Moise două table de piatră asemenea cu cele dintâi şi sculându-se dis-de-dimineaţă, a luat Moise în mâini cele două table de piatră şi s-a suit în Muntele Sinai, cum îi poruncise Domnul. Atunci S-a coborât Domnul în nor a stat acolo şi a rostit numele lui Iahve. Şi Domnul trecând pe dinaintea lui a zis: „Iahve, Iahve Dumnezeu iubitor de oameni milostiv, îndelung-răbdător, plin de îndurare şi de dreptate Care păzeşte adevărul şi arată milă la mii de neamuri; Care iartă vina şi răzvrătirea şi păcatul dar nu lasă nepedepsit pe cel ce păcătuieşte; Care pentru păcatele părinţilor pedepseşte pe copii şi pe copiii copiilor până la al treilea şi al patrulea neam!”. Atunci a căzut Moise îndată la pământ şi s-a închinat lui Dumnezeu.
Preotul: Înţelepciune!
Lectorul: Citire din cartea a treia a Regilor (19,8-16):
Preotul: Să luăm aminte.
Lectorul: In zilele acelea, a venit Ilie la Beer-Şeba, care este în Iuda, şi şi-a lăsat ucenicul acolo, iar el s-a dus mai departe în pustie, cale de o zi, şi s-a aşezat sub un ienupăr şi îşi ruga moartea zicând: „Îmi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părinţii mei!”. Şi s-a culcat şi a adormit acolo sub ienupăr. Şi iată un înger l-a atins şi i-a zis: „Scoală de mănâncă şi bea!”. Şi a căutat Ilie şi iată, la căpătâiul lui o turtă coaptă în vatră şi un urcior cu apă. Şi a mâncat şi a băut şi a adormit iar. Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua oară s-a atins de el şi i-a zis: „Scoală de mănâncă şi bea, că lungă-ţi este calea!”. Şi s-a sculat Ilie şi a mâncat şi a băut şi întărindu-se cu acea mâncare a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la Horeb muntele lui Dumnezeu. Şi a intrat acolo într-o peşteră şi a rămas acolo. Şi iată cuvântul Domnului a fost către el şi i-a zis: „Ce faci aici Ilie?” Iar Ilie a zis: „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe profeții Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând numai eu singur dar caută să i-a şi sufletul meu!”. A zis Domnul: „Ieşi şi stai pe munte înaintea feţei Domnului! Că iată Domnul va trece şi înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica munţii şi va sfărâma stâncile dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur; după cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după foc va fi adiere de vânt lin şi acolo va fi Domnul”. Auzind aceasta Ilie şi-a acoperit faţa cu mantia lui şi a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi a fost către el un glas care i-a zis: „Ce faci aici Ilie?” Iar el a zis: „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot căci fiii lui Israel aupărăsit legământul Tău au dărâmat jertfelnicele Tale şi pe profeții Tăi i-au ucis cu sabia; numai eu singur dar caută să i-a şi sufletul meu!”. Şi a zis Domnul: „Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc şi când vei ajunge acolo să ungi rege peste Siria pe Hazael; pe Iehu fiul lui Nimşi să-l ungi rege peste Israel iar pe Elisei fiul lui Şafat din Abel-Mehoia să-l ungi profet în locul tău!”.
Ectenia Întreită (a cererii stăruitoare)
Preotul: Să zicem toţi, din tot sufletul, şi din tot cugetul nostru, să zicem.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi ( de 3 ori).
Doamne atotţinătorule, Dumnezeul părinţilor noştri, rugămu-ne Ție, auzi-ne, şi Te îndură spre noi.
Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne, şi Te îndură spre noi.
Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfinţitul (Arhi) Episcopul nostru (N), şi pentru toţi Fraţii noştri cei întru Hristos.
Încă ne rugăm pentru autoritățile și oștirea ţării noastre, pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor.
Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii Ctitorii sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea de păcate a robilor lui Dumnezeu, fraţilor sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, şi fac bine în sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta; şi pentru cei ce se ostenesc şi cântă; şi pentru poporul ce e de faţă, şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.
Încă ne rugăm pentru toţi fraţii noştri, şi pentru toţi dreptcredincioşii creştini.
Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ție mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta fără de păcat a ne păzi.
Binecuvântat ești Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi: precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Stăpâne, înţelepţeşte-mă cu îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta e în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.
Că Ție se cuvine laudă, Ție se cuvine cântare, Ție mărire se cuvine, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Ectenia cererilor
Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de seară, Domnului.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Seara toată desăvârşit sfântă, cu pace şi fără de păcate, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne ruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine, şi unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Preotul, cu glas înalt:
Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ție mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Pace tuturor.
Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
Poporul: Ţie, Doamne.
Rugăciunea plecării capetelor
Preotul, în taină: Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai plecat cerurile, şi Te-ai coborât spre mântuirea neamului omenesc, caută spre robii Tăi, şi spre moştenirea Ta. Că Ție, judecătorului celui înfricoşător şi iubitor de oameni, robii Tăi şi-au plecat capetele lor, şi şi-au supus cerbicile lor, nu de la oameni nădăjduind ajutor, ci cerând mila Ta, şi aşteptând mântuirea Ta; pe aceştia îi păzeşte în toată vremea, şi în aceasta seară de acum, şi în noaptea ce vine, de tot duşmanul, şi de toată lucrarea diavolului cea potrivnică, şi de gânduri deşarte, şi de pofte rele.
Preotul, cu glas înalt:
Fie puterea împărăţiei Tale binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
La Stihoavnă
Stihirile Praznicului, glas 1
Cel ce a grăit de demult cu Moise prin închipuiri în Muntele Sinai, zicând: Eu sunt Cel ce sunt de-a pururi astăzi schimbându-Se la faţă pe Muntele Taborului, înaintea discipolilor, Şi-a arătat frumuseţea chipului cea dintâi, Care a ridicat în sine firea omenească. Şi unui dar ca acesta mărturii punând pe Moise şi pe Ilie, a făcut părtaşi la veselie pe cei ce mai înainte au vestit învierea cea slăvită pe Cruce şi mântuitoare.
Stih: Ale Tale sunt cerurile şi al Tău este pământul.
Mai înainte văzând cu duhul venirea cea trupească la oameni, a Unuia-Născut Fiului Tău al lui Dumnezeu părinte David, de departe a chemat la veselie făptura şi profețind a strigat: Taborul şi Ermonul în numele Tău se vor bucura. Că în acest munte suindu-Te Mântuitorule cu discipolii Tăi şi la faţă schimbându-Te, ai făcut firea lui Adam iarăşi a străluci, mutând-o în mărirea şi strălucirea Dumnezeirii Tale. Pentru aceas-ta strigăm către Tine: Făcătorule a toate, Doamne, mărire Ţie.
Stih: Taborul şi Ermonul în numele Tău se vor bucura.
Necuprinderea vărsării Tale de lumină, prin Schimbarea la faţă şi prin neapropierea Dumnezeirii, văzând-o în munte Apostolii cei aleşi Hristoase Cel ce eşti fără început, în dumnezeiască răpire a minţii s-a schimbat, şi cu nor luminos împrejur străluciţi fiind au auzit glasul părintesc, care întărea taina întrupării Tale. Că Tu Însuţi eşti şi după întrupare, Fiule Unul-Născut şi Mântuitorul lumii.
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Lui Petru şi lui Ioan şi lui Iacob discipolilor Tăi celor aleşi, Doamne astăzi în Muntele Taborului Ţi-ai arătat mărirea chipului Tău cel dumnezeiesc. Că au văzut hainele Tale strălucind ca lumina, şi faţa Ta mai mult decât soarele. Şi nerăbdând a vedea strălucirea Ta cea de nesuferit, au căzut cu faţa la pământ că au auzit glas mărturisind de sus: Acesta este Fiul Meu cel iubit Care a venit în lume să mântuiască pe om.
Cântarea lui Simeon Purtătorul de Dumnezeu:
Acum, eliberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace; că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor: lumină spre descoperirea neamurilor şi mărirea poporului Tău Israel.
Apoi:
Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Troparul Praznicului, glas 7
Schimbatu-Te-ai la faţă în munte, Hristoase Dumnezeule, arătând discipolilor Tău mărirea Ta, pe cât puteau cuprinde. Strălucească şi nouă păcătoşilor, lumina Ta cea veșnică, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, mărire Ţie.
Apolisul
(Dezlegarea deplină)
Preotul: Înţelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi dreptcredincioşilor creştini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea întru adevăr Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Spiritului Sfânt și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.
Preotul: Cel care în muntele Taborului s-a schimbat la față întru mărire, înaintea sfinților săi Ucenici și Apostoli, Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind bun și iubitor de oameni.
Poporul: Amin
Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.
Poporul: Amin.