Vecernia Schimbării la Față

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Impărate ceresc…

Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Doamne îndură-te spre noi (de 3 ori). Mărire… Și acum…
Veniți să ne închinăm și să cădem la Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.

Psalmul 103

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul:
Doamne Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte.

Întru mărturisire și în mare-cuviință Te-ai îmbrăcat,
Cel ce Te îmbraci în lumină, ca într-o haină,

Cel ce întinzi cerul ca o piele,
Cel ce acoperi cu ape înălțimile lui,

Cel ce pui norii suirea Ta,
Cel ce umbli pe aripile vânturilor.

Cel ce faci crainici ai Tăi vânturile,
și slujitori Ție, flăcările focului.

Cel ce întemeiezi pământul pe neclintirea lui:
nu se va clătina în veacul veacului.

Adâncul, ca o haină e acoperământul lui:
deasupra munților vor sta ape.

De certarea Ta vor fugi,
de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa.

Se înalță munți, și se coboară văi,
în locul, pe care l-ai pus temelie.

Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece,
nici se vor întoarce, să acopere pământul.

Cel ce faci să iasă izvoare în văi,
prin mijlocul munților vor pătrunde ape.

Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului,
veni-vor colunii în setea lor.

Deasupra lor păsările cerului vor locui:
din mijlocul stâncilor vor da glas.

Cel ce adapi munții din cele de deasupra ale Tale:
din rodul lucrărilor Tale se va sătura pământul.

Cel ce faci să răsară iarbă dobitoacelor,
și verdeață, pentru trebuința oamenilor,

Ca să scoți pâine din pământ
și vin ce înveselește inima omului.

Ca să înveselești fața cu untdelemn,
și pâinea inima omului să o întărească.

Sătura-se-vor lemnele câmpului,
cedrii Libanului, pe care i-ai sădit.

Acolo păsările își vor face cuib;
lăcașul cocostârcului se înalță deasupra lor.

Munții cei înalți, cerbilor,
stânca iepurilor este scăpare.

Făcut-a luna spre arătarea timpurilor,
soarele și-a cunoscut apusul său.

Pus-a întuneric, și s-a făcut noapte;
întru aceasta vor umbla toate fiarele codrului;

Pui de lei răcnind, ca să prade,
și să ceară de la Dumnezeu mâncare lor.

Răsărit-a soarele, și s-au adunat,
și în culcușurile lor se vor așeza.

La lucrul său ieși-va omul,
și la lucrarea sa, până seara.

Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut,
umplutu-s-a pământul de zidirea Ta!

Însăși marea cea mare și largă,
acolo sunt târâtoare, nenumărate,
viețuitoare mici și mari.

Acolo corăbii umblă,
acolo, balaurul acesta, pe care l-ai zidit,
ca să se joace într-însa!

Toate de la Tine așteaptă,
să le dai nutremânt la vremea lor.

Dându-le Tu lor, vor culege,
deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți;

Dar, întorcând Tu fața Ta, se vor tulbura;
lua-vei spiritul lor, și se vor sfârși, și în țărâna lor se vor întoarce.

Trimite-vei spiritul Tău, și se vor zidi
și vei înnoi fața pământului.

Fie gloria Domnului în veci!
veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.

Cel ce caută spre pământ, și-l face de se cutremură;
Cel ce se atinge de munți, și fumegă.

Cânta-voi Domnului în viața mea,
cânta-voi Dumnezeului meu, până ce voi fi.

Fie Lui plăcute cuvintele mele,
și eu mă voi veseli de Domnul.

Piară păcătoșii de pe pământ,
și cei fărădelege, ca să nu mai fie.
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul!

Și iarăși:
Soarele și-a cunoscut apusul său;
pus-a întuneric și s-a făcut noapte.

Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Vecerniei

Rugăciunea I
Doamne îndurate și milostive, îndelung răbdătorule și mult milostive, ascultă rugăciunea noastră, și ia aminte la glasul cererii noastre; fă cu noi semn spre bine; povățuiește-ne în calea ta, ca să umblăm întru adevărul tău; înveselește inimile noastre, ca să ne temem de numele tău cel sfânt. Pentru că mare ești tu, și faci lucruri minunate. Tu singur ești Dumnezeu, și nu este asemenea ție între dumnezei, Doamne: puternic întru milă, și bun întru tărie, spre a ajuta, și a mângâia, și a mântui, pe toți cei ce nădăjduiesc întru sfânt numele tău. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea, și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Doamne, nu cu mânia ta să ne mustri, nici cu urgia ta să ne cerți. Ci fă cu noi după bunăvoința ta, vindecătorule și doctore al sufletelor noastre. Povățuiește-ne la limanul voii tale: luminează ochii inimilor noastre spre cunoașterea adevărului tău; și ne dăruiește cealaltă vreme a zilei de acum, și tot timpul vieții noastre cu pace, și fără de păcat. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, și ale tuturor Sfinților. — Că a ta este stăpânirea, și a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Doamne Dumnezeul nostru, adu-ți aminte de noi păcătoșii și netrebnicii tăi robi, când chemăm numele tău cel sfânt, și nu ne rușina întru așteptarea milei tale; ci ne dăruiește, Doamne, toate cererile spre mântuire; și ne învrednicește, să te iubim, și să ne temem de tine, din toată inimă noastră, și să facem în toate voia ta. — Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Cel ce cu cântări fără de tăcere, și cu preamărire neîncetată ești lăudat de sfintele Puteri, umple gura noastră de lauda ta, ca să dăm mărire numelui tău celui sfânt; și ne dă parte și moștenire cu toți cei ce se tem de tine întru adevăr, și păzesc poruncile tale. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, și ale tuturor Sfinților tăi. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Doamne, Doamne, cel ce cu palma ta cea preacurată cuprinzi toate, care ești îndelung răbdător cu noi toți, și-ți pare rău de răutățile noastre: adu-ți aminte de îndurările tale, și de mila ta. Cercetează-ne, întru bunătatea ta; și ne dă, cu darul tău, ca și în cealaltă vreme a zilei de acum, să scăpăm de uneltirile vicleanului cele de multe feluri, și fără de vătămare păzește viața noastră, cu darul Spiritului tău celui întru tot sfânt. — Cu mila, și cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, și cu preasfântul, bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Dumnezeule, cel ce ești mare și minunat, care cu bunătatea cea nespusă, și cu purtarea de grijă cea bogată pe toate le chivernisești, cel ce ne-ai dăruit și bunătățile lumești, și ne-ai ar-vunit împărăția cea făgăduită, prin bunătățile cele promise nouă, cel ce ne-ai croit cale, ca și în partea zilei cea trecută să fim feriți de tot răul, dăruiește-ne, și cea rămasă să o împlinim fără prihană, înaintea sfintei tale măriri, ca să te lăudăm pe tine, cel ce singur ești bun și iubitor de oameni Dumnezeul nostru. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VII
Dumnezeule cel mare și preaînalt, care singur ai nemurire, cel ce locuiești întru lumină neapropiată, care ai zidit toată făptura întru înțelepciune, cel ce ai despărțit lumina de întuneric, și ai pus soarele spre stăpânirea zilei, iar luna și stelele spre stăpânirea nopții; care ne-ai învrednicit pe noi, păcătoșii, să întâmpinăm și în ceasul de acum fața ta întru mărturisire, și să-ți aducem lauda cea de seara: însuți, iubitorule de oameni, îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; și o primește, ca pe o mireasmă cu bun miros; și ne dă nouă seara de acum, și noaptea ce vine, cu pace; îmbracă-ne întru arma luminii; mântuiește-ne de frica nopții, și de tot lucrul ce umblă în întuneric; și somnul, pe care l-ai dăruit spre odihna neputinței noastre, dă-ni-l neîngrozit de toată nălucirea diavolească. Așa, Stăpâne, dătătorule al bunătăților, ca și în așternuturile noastre umilindu-ne, să pomenim noaptea numele tău, și cu gândul poruncilor tale fiind luminați, să ne sculăm în bucurie sufletească, spre lauda bunătății tale, rugăciuni și cereri milostivirii tale aducând, pentru păcatele noastre, și ale întreg poporului tău; pe care, pentru rugăciunile preasfintei Născătoare de Dumnezeu, întru milă îl cercetează. — Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare

Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru sfânt locașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta, și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Doamne strigat-am… pe glasul 4. Se pun 8 stihiri, ale Praznicului, din Minei, glas 4.

Psalmul 140

Doamne strigat-am către tine, auzi-mă:
ia aminte la glasul rugăciunii mele, când
strig către tine.

Să se îndrepte rugăciunea mea ca tămâia
înaintea ta:
ridicarea mâinilor mele, ca o jertfă de seară.

Pune, Doamne, pază gurii mele,
și ușă de îngrădire în jurul buzelor mele.

Să nu pleci inima spre cuvinte de vicleșug:
ca să mă apăr, dezvinovățindu-mă, fiind
în păcate,

Alături de oamenii, cari săvârșesc fărădelege;
și nu mă voi întovărăși cu cele alese ale lor.

Certa-mă-va dreptul întru îndurare, și mă
va mustra:
iară untdelemn al păcătosului să nu ungă
capul meu; că și rugăciunea mea este
împotriva celor bineplăcute lor.

Cufundatu-s-au, îngreunați cu pietre,
judecătorii lor:
auzi-vor graiurile mele, că s-au îndulcit.

Ca o brazdă, ce se spintecă peste pământ:
așa s-au risipit oasele lor, lângă iad.

Căci către tine, Doamne, Doamne, sunt
ochii mei:
întru tine am sperat, să nu iei sufletul meu.

Păzește-mă de cursa, care mi-au pus-o mie,
și de smintelile celor ce fac fărădelegea.

Cădea-vor în mreaja lor păcătoșii:
deosebi sunt eu, și voi scăpa.

Psalmul 141

Cu glasul meu către Domnul am strigat:
cu glasul meu către Domnul m-am rugat.

Vărsa-voi înaintea lui rugăciunea mea:
necazul meu înaintea lui voi spune.

Când lipsea dintru mine spiritul meu:
și tu ai cunoscut cărările mele.

În calea aceasta, în care am umblat,
ascuns-au cursă mie.

Luat-am seamă de-a dreapta, și am privit:
și nu era cine să mă cunoască.

Pierit-a fuga de la mine:
și nu este cel ce să cerceteze sufletul meu.

Strigat-am către tine, Doamne; zis-am: Tu
ești nădejdea mea:
partea mea ești, în pământul celor vii.

Ia aminte la ruga mea,
că m-am umilit foarte.

Scapă-mă de cei ce mă prigonesc:
că sunt mai tari decât mine.

Pe 10: Scoate din prinsoare sufletul meu:
ca să mărturisească numele tău.
Pe mine mă așteaptă drepții,
până ce vei răsplăti mie.

Psalmul 129

Pe 8: Dintru adâncuri am strigat către Tine,
Doamne, Doamne ascultă glasul meu!

Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, muntele s-a asemănat cerului și norul ca un cort s-a întins schimbându-Te Tu la față și mărturisit fiind de Tatăl. De față era Petru cu Iacob și cu Ioan, ca cei ce aveau să fie împreună cu Tine și în vremea vânzării Tale. Pentru ca văzând minunile Tale, să nu se înfricoșeze de patimile Tale, cărora învrednicindu-ne pe noi, să ne închinăm în pace, pentru mare mila Ta.

Fie urechile Tale
luând aminte la glasul rugăciunii mele.

Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, suind pe discipoli în Muntele Taborului, Te-ai schimbat la față înaintea lor. Cu razele puterii i-ai luminat pe dânșii, dintr-o parte cu iubirea de oameni, iar din alta cu puterea, vrând să le arăți strălucirea învierii. De aceea învrednicește-ne și pe noi în pace, Dumnezeule ca un milostiv și de oameni iubitor.

Pe 6: De Te vei uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine va suferi? Că la Tine este îndurarea.

In Muntele Taborului schimbându-Se la față Mântuitorul, având cu Sine pe discipolii aleși, cu preamărire a strălucit, arătând discipolilor că de vor străluci cu mulțimea virtuțile se vor învrednicii și de dumnezeiasca mărire. Și vorbind împreună cu Moise și Ilie, Hristos a arătat că stăpânește peste cei vii și peste cei morți. Că Cel ce a grăit de demult prin Lege și prin profeți este Dumnezeu, Căruia și glasul Tatălui din nor luminos I-a mărturisit zicând: Pe Acesta să-L ascultați, Care prin Cruce va prăda iadul și va dărui morților viață veșnică.

Pentru numele Tău Te-am așteptat, Doamne;
așteptat-a sufletul meu cuvântul Tău,
sperat-a sufletul meu întru Domnul.

Muntele care a fost oarecând întunecat și acoperit cu fum, acum este cinstit și sfânt, căci pe el au stat picioarele Tale Doamne. Acolo taina cea mai înainte de veci ascunsă, înfricoșătoarea Ta Schimbare la față, în vremea mai de pe urmă s-a arătat lui Petru și lui Ioan și lui Iacob; dar ei, neputând suferi raza feței Tale și strălucirea hainelor Tale, cu fața la pământ au căzut, și de spaimă fiind cuprinși s-au mirat, văzând pe Moise și pe Ilie vorbind împreună cu Tine, de cele ce aveau să se întâmple Ție. Și glas de la Tatăl a mărturisit, zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta să-L ascultați, Care dăruiește lumii mare milă.

Pe 4: Din straja dimineții până în noapte,
din straja dimineții să spere Israel întru Domnul.

Glas 1
Cel ce cu Moise de demult a vorbit prin închipuiri în Muntele Sinai, zicând: Eu sunt Dumnezeu, Acesta iarăși astăzi în Muntele Taborului Se schimbă la față, arătând chipul cel dintâi cu razele luminii. Pentru aceasta, Hristoase, mărim puterea Ta.

Că la Domnul este mila, și multă mântuire la El
și El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui.

Cel ce cu Moise de demult a vorbit prin închipuiri în Muntele Sinai, zicând: Eu sunt Dumnezeu, Acesta iarăși astăzi în Muntele Taborului Se schimbă la față, arătând chipul cel dintâi cu razele luminii. Pentru aceasta, Hristoase, mărim puterea Ta.

Psalmul 116

Lăudați pe Domnul, toate neamurile,
lăudați-L, toate popoarele.

Luând cu voia, Hristoase, pe discipolii Tăi deoparte: pe Petru, pe Iacob și pe Ioan, în Muntele Taborului i-ai adus; dar ei de departe nu au putut răbda dumnezeiască venirea Ta, Ființa cea cu bună cuviință.

Că s-a întărit mila Lui peste noi,
și adevărul Domnului rămâne în veac.

De venirea Ta, Hristoase, cea neajunsă, Apostolii jos la pământ au căzut, tremurând și minunându-se de puterea Dumnezeirii Tale. Căci, ca de strălucirile soarelui, s-au luminat fericiții de negrăită puterea Ta.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Glas 6
Mai înainte închipuind învierea Ta, Hristoase Dumnezeule ai luat pe cei trei discipoli ai Tăi: pe Petru și pe Iacob și pe Ioan și în Tabor Te-ai urcat. Și Tu, Mântuitorule, la față schimbându-Te, Muntele Taborului cu lumină s-a acoperit, iar discipolii Tăi, Cuvinte s-au aruncat cu fața la pământ, neputând suferi a vedea Chipul cel nevăzut. Îngerii slujeau cu frică și cu cutremur, cerurile s-au înspăimântat, pământul s-a cutremurat, văzând pe pământ pe Domnul măririi.

Se face Intratul cu cădelnița.

Rugăciunea Intratului
Preotul, în taină: Seara și dimineața, și la amiază te lăudăm, bine te cuvântăm, îți mulțumim și ne rugăm ție, Stăpâne al tuturor: îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; și nu pleca inimile noastre spre cuvinte sau gânduri viclene, ci ne mântuiește de toți cei ce vânează sufletele noastre. Că spre tine sunt, Doamne, Doamne, ochii noștri, și întru tine am nădăjduit: să nu ne rușinezi pe noi, Dumnezeul nostru. Că ție se cuvine toată mărirea, cinstirea și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Preotul: Ințelepciune, drepți!

Lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc celui fără de moarte, a sfântului, fericitului, Isuse Hristoase: ajungând la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul, și pe Spiritul Sfânt Dumnezeu. Cade-se, în toată vremea, să fii lăudat de glasuri cuvioase, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce dai viață, pentru aceasta lumea te mărește.

Preotul: Să luăm aminte. Pace tuturor.
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Înțelepciune, să luăm aminte.

Prochimen, glas 7
Dumnezeule, sprijinitorul meu ești Tu, mila Ta mă va întâmpina.

Stih: Scoate-mă de la dușmanii mei, Dumnezeule; și de cei ce se ridică asupra mea, mântuiește-mă.

Dumnezeule, sprijinitorul meu ești Tu, mila Ta mă va întâmpina.

Preotul: Înțelepciune!

Lectorul: Citire din cartea Ieșirii (24,12-18):

Preotul: Să luăm aminte.

Lectorul: Si a zis Domnul către Moise: „Suie-te la Mine în Munte și fii acolo, că am să-ți dau table de piatră, legea și poruncile, pe care le-am scris Eu pentru învățătura lor!”.Atunci, sculându-se Moise împreună cu Iosua, slujitorul său, s-a suit în Muntele Domnului; iar bătrânilor le-a zis: „Rămâneți aici până ne vom întoarce la voi. Iată Aaron și Or sunt cu voi; de va avea cineva pricină, să vină la ei”. S-a suit deci Moise și Iosua în munte și un nor a acoperit muntele. Mărirea Domnului s-a coborât pe Muntele Sinai și l-a acoperit norul șase zile, iar în ziua a șaptea a strigat Domnul pe Moise din mijlocul norului. Chipul măririi Domnului de pe vârful muntelui era în ochii fiilor lui Israel, ca un foc mistuitor. Și s-a suit Moise pe munte și a intrat în mijlocul norului; și a stat Moise pe munte patruzeci de zile și patruzeci de nopți.

Preotul: Înțelepciune!

Lectorul: Citire din cartea Ieșirii (33,11-23; 34,4-8):

Preotul: Să luăm aminte.

Lectorul: In zilele acelea Domnul grăia cu Moise față către față, cum ar grăi cineva cu prietenul său. După aceea Moise se întorcea în tabără; iar tânărul să slujitor Iosua, fiul lui Navi nu părăsea cortul. Atunci a zis Moise către Domnul: „Iată, Tu îmi spui: Du pe poporul acesta, dar nu mi-ai descoperit pe cine ai să trimiți cu mine, deși mi-ai spus: Te cunosc pe nume și ai aflat bunăvoință înaintea ochilor Mei. Deci, de am aflat bunăvoință în ochii Tăi, arată-Te să Te văd, ca să cunosc și să aflu bunăvoință în ochii Tăi și că acest neam e poporul Tău”. Și a zis Domnul către el: „Eu însumi voi merge înaintea Ta și Te voi duce la odihnă!”. Zis-a Moise către Domnul: „Dacă nu mergi Tu însuți cu noi atunci să nu ne scoți de aici; căci prin ce se va cunoaște cu adevărat că eu și poporul Tău am aflat bunăvoință înaintea Ta? Au nu prin aceea ca Tu să fii însoțitorul nostru? Atunci eu și poporul Tău vom fi cei mai slăviți dintre toate popoarele de pe pământ”. Și a zis Domnul către Moise: „Voi face și ceea ce zici tu, pentru că ai aflat bunăvoință înaintea Mea și te cunosc pe tine mai mult decât pe toți”. Și Moise a zis: „Arată-mi mărirea Ta!”. Zis-a Domnul către Moise: „Eu voi trece pe dinaintea ta toată mărirea Mea, voi rosti numele lui Iahve înaintea ta și pe cel ce va fi de miluit îl voi milui și cine va fi vrednic de îndurate de acela Mă voi îndura”. Apoi a adăugat: „Fața Mea însă nu vei putea s-o vezi că nu poate vedea omul fața Mea și să trăiască”. Și iarăși a zis Domnul: „Iată aici la Mine un loc; șezi pe stânca aceasta; când va trece mărirea Mea te voi ascunde în scobitura stâncii și voi pune mâna Mea peste tine până voi trece; iar când voi ridica mâna Mea tu vei vedea spatele Meu iar fața Mea nu o vei vedea!”. Deci a cioplit Moise două table de piatră asemenea cu cele dintâi și sculându-se dis-de-dimineață, a luat Moise în mâini cele două table de piatră și s-a suit în Muntele Sinai, cum îi poruncise Domnul. Atunci S-a coborât Domnul în nor a stat acolo și a rostit numele lui Iahve. Și Domnul trecând pe dinaintea lui a zis: „Iahve, Iahve Dumnezeu iubitor de oameni milostiv, îndelung-răbdător, plin de îndurare și de dreptate Care păzește adevărul și arată milă la mii de neamuri; Care iartă vina și răzvrătirea și păcatul dar nu lasă nepedepsit pe cel ce păcătuiește; Care pentru păcatele părinților pedepsește pe copii și pe copiii copiilor până la al treilea și al patrulea neam!”. Atunci a căzut Moise îndată la pământ și s-a închinat lui Dumnezeu.

Preotul: Înțelepciune!

Lectorul: Citire din cartea a treia a Regilor (19,8-16):

Preotul: Să luăm aminte.

Lectorul: In zilele acelea, a venit Ilie la Beer-Șeba, care este în Iuda, și și-a lăsat ucenicul acolo, iar el s-a dus mai departe în pustie, cale de o zi, și s-a așezat sub un ienupăr și își ruga moartea zicând: „Îmi ajunge acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părinții mei!”. Și s-a culcat și a adormit acolo sub ienupăr. Și iată un înger l-a atins și i-a zis: „Scoală de mănâncă și bea!”. Și a căutat Ilie și iată, la căpătâiul lui o turtă coaptă în vatră și un urcior cu apă. Și a mâncat și a băut și a adormit iar. Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua oară s-a atins de el și i-a zis: „Scoală de mănâncă și bea, că lungă-ți este calea!”. Și s-a sculat Ilie și a mâncat și a băut și întărindu-se cu acea mâncare a mers patruzeci de zile și patruzeci de nopți până la Horeb muntele lui Dumnezeu. Și a intrat acolo într-o peșteră și a rămas acolo. Și iată cuvântul Domnului a fost către el și i-a zis: „Ce faci aici Ilie?” Iar Ilie a zis: „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău au dărâmat jertfelnicele Tale și pe profeții Tăi i-au ucis cu sabia, rămânând numai eu singur dar caută să i-a și sufletul meu!”. A zis Domnul: „Ieși și stai pe munte înaintea feței Domnului! Că iată Domnul va trece și înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica munții și va sfărâma stâncile dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur; după cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după foc va fi adiere de vânt lin și acolo va fi Domnul”. Auzind aceasta Ilie și-a acoperit fața cu mantia lui și a ieșit și a stat la gura peșterii. Și a fost către el un glas care i-a zis: „Ce faci aici Ilie?” Iar el a zis: „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Dumnezeul Savaot căci fiii lui Israel aupărăsit legământul Tău au dărâmat jertfelnicele Tale și pe profeții Tăi i-au ucis cu sabia; numai eu singur dar caută să i-a și sufletul meu!”. Și a zis Domnul: „Mergi și întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc și când vei ajunge acolo să ungi rege peste Siria pe Hazael; pe Iehu fiul lui Nimși să-l ungi rege peste Israel iar pe Elisei fiul lui Șafat din Abel-Mehoia să-l ungi profet în locul tău!”.

Ectenia Întreită (a cererii stăruitoare)

Preotul: Să zicem toți, din tot sufletul, și din tot cugetul nostru, să zicem.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi ( de 3 ori).
Doamne atotținătorule, Dumnezeul părinților noștri, rugămu-ne Ție, auzi-ne, și Te îndură spre noi.
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne, și Te îndură spre noi.
Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru toți Frații noștri cei întru Hristos.
Încă ne rugăm pentru autoritățile și oștirea țării noastre, pentru pacea, sănătatea și mântuirea lor.
Încă ne rugăm pentru fericiții și pururea pomeniții Ctitorii sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea și iertarea de păcate a robilor lui Dumnezeu, fraților sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, și fac bine în sfânta și întru tot cinstită biserica aceasta; și pentru cei ce se ostenesc și cântă; și pentru poporul ce e de față, și așteaptă de la Tine mare și multă milă.
Încă ne rugăm pentru toți frații noștri, și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Învrednicește-ne, Doamne, în seara aceasta fără de păcat a ne păzi.
Binecuvântat ești Doamne, Dumnezeul Părinților noștri, și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi: precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Stăpâne, înțelepțește-mă cu îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta e în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.
Că Ție se cuvine laudă, Ție se cuvine cântare, Ție mărire se cuvine, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia cererilor
Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de seară, Domnului.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Seara toată desăvârșit sfântă, cu pace și fără de păcate, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor și trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Milă și iertare de păcatele și de greșelile noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cele bune și de folos sufletelor noastre, și pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cealaltă vreme a vieții noastre în pace, și întru pocăință a o săvârși, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Sfârșit creștinesc vieții noastre, fără de patimă, ne rușinat, cu pace, și răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Pace tuturor.
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
Poporul: Ție, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Preotul, în taină: Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai plecat cerurile, și Te-ai coborât spre mântuirea neamului omenesc, caută spre robii Tăi, și spre moștenirea Ta. Că Ție, judecătorului celui înfricoșător și iubitor de oameni, robii Tăi și-au plecat capetele lor, și și-au supus cerbicile lor, nu de la oameni nădăjduind ajutor, ci cerând mila Ta, și așteptând mântuirea Ta; pe aceștia îi păzește în toată vremea, și în aceasta seară de acum, și în noaptea ce vine, de tot dușmanul, și de toată lucrarea diavolului cea potrivnică, și de gânduri deșarte, și de pofte rele.

Preotul, cu glas înalt:
Fie puterea împărăției Tale binecuvântată și preamărită, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

La Stihoavnă

Stihirile Sărbătorii, glas 1
Cel ce a grăit de demult cu Moise prin închipuiri în Muntele Sinai, zicând: Eu sunt Cel ce sunt de-a pururi astăzi schimbându-Se la față pe Muntele Taborului, înaintea discipolilor, Și-a arătat frumusețea chipului cea dintâi, Care a ridicat în sine firea omenească. Și unui dar ca acesta mărturii punând pe Moise și pe Ilie, a făcut părtași la veselie pe cei ce mai înainte au vestit învierea cea slăvită pe Cruce și mântuitoare.

Stih: Ale Tale sunt cerurile și al Tău este pământul.
Mai înainte văzând cu duhul venirea cea trupească la oameni, a Unuia-Născut Fiului Tău al lui Dumnezeu părinte David, de departe a chemat la veselie făptura și profețind a strigat: Taborul și Ermonul în numele Tău se vor bucura. Că în acest munte suindu-Te Mântuitorule cu discipolii Tăi și la față schimbându-Te, ai făcut firea lui Adam iarăși a străluci, mutând-o în mărirea și strălucirea Dumnezeirii Tale. Pentru aceas-ta strigăm către Tine: Făcătorule a toate, Doamne, mărire Ție.

Stih: Taborul și Ermonul în numele Tău se vor bucura.
Necuprinderea vărsării Tale de lumină, prin Schimbarea la față și prin neapropierea Dumnezeirii, văzând-o în munte Apostolii cei aleși Hristoase Cel ce ești fără început, în dumnezeiască răpire a minții s-a schimbat, și cu nor luminos împrejur străluciți fiind au auzit glasul părintesc, care întărea taina întrupării Tale. Că Tu Însuți ești și după întrupare, Fiule Unul-Născut și Mântuitorul lumii.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Lui Petru și lui Ioan și lui Iacob discipolilor Tăi celor aleși, Doamne astăzi în Muntele Taborului Ți-ai arătat mărirea chipului Tău cel dumnezeiesc. Că au văzut hainele Tale strălucind ca lumina, și fața Ta mai mult decât soarele. Și nerăbdând a vedea strălucirea Ta cea de nesuferit, au căzut cu fața la pământ că au auzit glas mărturisind de sus: Acesta este Fiul Meu cel iubit Care a venit în lume să mântuiască pe om.

Cântarea lui Simeon Purtătorul de Dumnezeu:
Acum, eliberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace; că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor: lumină spre descoperirea neamurilor și mărirea poporului Tău Israel.

Apoi:
Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.

Tropar, glas 7
Schimbatu-Te-ai la față în munte, Hristoase Dumnezeule, arătând discipolilor Tău mărirea Ta, pe cât puteau cuprinde. Strălucească și nouă păcătoșilor, lumina Ta cea veșnică, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, mărire Ție.

Apolisul
Preotul: Înțelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a cucernicilor și dreptcredincioșilor creștini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea întru adevăr Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Spiritului Sfânt și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel care în muntele Taborului s-a schimbat la față întru mărire, înaintea sfinților săi Ucenici și Apostoli, Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind bun și iubitor de oameni.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.