Utrenia Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Impărate ceresc…

Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, Părinte!

Preotul: Mărire sfintei, celei de o ființă, și de viață făcătoarei, și ne¬despărțitei Treimi, totdeauna, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Apoi:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulțit, cei ce mă necăjesc,
mulți împotriva mea se ridică!
Mulți zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești,
gloria mea, și Cel ce înalți capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
și din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulțimii,
de cei ce din toate părțile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuiește-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toți cei ce zadarnic mă dușmănesc;
dinții celor păcătoși i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
și peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Și iarăși: Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerți,
Că săgețile Tale m-au lovit,
și ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârșit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât și-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, și m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că șalele mele s-au umplut de putreziciune,
și nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost și m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorința mea,
și suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
și lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei și vecinii mei spre mine s-au apropiat și s-au oprit;
și cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Și se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
și, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deșertăciuni,
și vicleșuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
și ca un mut, ce nu-și deschide gura sa.
Și m-am făcut ca un om, ce nu aude,
și în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine dușmanii mei;
și când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aștept,
și durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
și nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar dușmanii mei trăiesc și s-au întărit mai mult decât mine
și s-au înmulțit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Și iarăși: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62

Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum și trupul meu,
în pământ pustiu, și neumblat, și fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta și gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieții;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viața mea,
și întru numele Tău voi înălța mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă și de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
și cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în așternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi șacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.
Și iarăși: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
și sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
și viața mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morți voi fi liber.
Asemenea unor răniți ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
și care din mâna Ta au fost lepădați.
Așezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, și în umbra morții.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
și toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuții mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, și nu pot ieși;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morți vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morți, și Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
și adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaște-se-vor întru întuneric minunile Tale,
și dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
și dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci fața Ta de către mine?
Amărât sunt eu și întru necazuri, din tinerețele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit și fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoșările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten și vecin,
și pe cunoscuții mei, pentru ticăloșie.
Și iarăși: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.

Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
și toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
și nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viața ta,
pe Cel ce te încununează cu milă și cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
și judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător și milostiv e Domnul, îndelung răbdător și mult milostiv;
nu până în sfârșit se va mânia, nici până în veac va ține mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluiește un tată pe fii;
așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-și-a aminte, că țărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, așa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, și nu va mai fi,
și nu se va cunoaște nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac și până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
și-și aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer și-a gătit scaunul
și împărăția Lui toate le stăpânește.
Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniți cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântați pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceți voia Lui.
Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Și iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Și să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit dușmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viața mea.
Așezatu-m-a întru întuneric, ca pe morții veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci fața Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineață mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la dușmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povățui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viață.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
și întru mila Ta vei zdrobi pe dușmanii mei.
Și vei pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Și iarăși: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
și să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povățui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulțumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, și să chemăm numele tău cel sfânt; și să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viața noastră. Și acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feței măririi tale celei sfinte, și așteaptă de la tine bogată milă; și le dă lor, ca slujind ție totdeauna cu frică și cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea, și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înțelep¬țește-ne, să facem întru frica ta dreptate și sfințenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, și ne auzi pe noi; și pomenește, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de față, și se roagă, pe toți pe nume, și-i mântuiește cu puterea ta; binecuvântează poporul tău și sfințește moștenirea ta; pace dăruiește lumii tale, bisericilor tale, preoților, și tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit prea¬cinstitul, și de mare-cuviință numele tău, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învață-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, și îndreptările tale; luminează ochii minții noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipește toată negura de pe inimile noastre; dăruiește-ne nouă soarele dreptății, și nevătămată păzește viața noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează pașii noștri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei și ziua întru bucurie, ca să-ți înălțăm rugă¬ciunile de dimineața. — Că a ta este stăpânirea, și a ta este împă¬răția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce ești sfânt și necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, și ne-ai ridicat spre lauda și ruga bunătății tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primește-ne pe noi, cei ce și acum ne închinăm ție, și după putință îți mulțu¬mim; și ne dăruiește toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, și ai zilei, și moștenitori ai bunătăților tale cele veșnice. Pomenește, Doamne, întru mulțimea îndurărilor tale, și pe tot poporul tău, ce este de față, și se roagă împreună cu noi, și pe toți frații noștri, care sunt pe uscat, pe mare, și în tot locul stăpânirii tale, care așteaptă iubirea ta de oameni; și tutu¬ror le dăruiește mila ta cea mare. — Ca mântuiți fiind cu sufletul și cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat și binecuvântat, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăților, izvorule ce pururea izvorăști, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice și atotstăpâni-torule, toți ne închinăm, și ne rugăm ție, chemând milele tale și îndurările tale, spre ajutorul și paza smereniei noastre. Pomenește, Doamne, pe robii tăi, și primește rugăciunile cele de dimineața ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, și nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toți ne păzește cu îndurările tale. Pomenește, Doamne, pe cei ce priveghează și cântă, spre mărirea ta, și a unuia născut Fiului tău și Dumnezeului nostru, și al sfân¬tului tău Spirit. Fii lor ajutor și păzitor; primește rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri și înțelegător. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulțumim ție, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieții noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul și Făcătorul de bine al suflete¬lor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopții ce a trecut, și ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ne-ai pus la închina¬rea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ție, Doamne: dă-ne har, și putere, ca să ne învrednicim a cânta ție cu înțele¬gere, și a te ruga neîncetat cu frică și cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomenește, Doamne, și pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânșii, și-i miluiește; și sfărâmă sub picioarele lor pe dușmanii cei ne-văzuți și potrivnici luptători. — Că tu ești împăratul păcii, și Mântuitorul sufletelor noastre, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, și primește ale noastre mulțumiri cele după putință; și ne învață îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu știm, de nu ne vei povățui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ție: orice am greșit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbește, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur ești sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieții noastre, și întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăției tale pururea binecuvântată și preamărită, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, și cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca și noaptea să înălțăm mâinile noastre, și să te mărturisim pe tine întru judecățile dreptății tale: primește rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; și ne dăruiește, Dumnezeule, credință ne rușinată, nădejde tare, dragoste nefă-țarnică; binecuvântează intrările și ieșirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; și ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, și binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, și s-a preamărit împărăția ta, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Strălucește în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoștinței dumnezeirii tale, și deschide ochii minții noastre spre înțelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi și frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viață sufletească să petre¬cem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind și făcând. — Că tu ești sfințirea și luminarea noastră, și ție mărire înăl¬țăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăință, iertare ai dăruit oamenilor, și pildă a cunoașterii de păcate, și a măr¬turisirii, ne-ai arătat pocăința proorocului David spre iertare: însuți, Stăpâne, pe noi cei căzuți în multe și mari greșeli, milu¬iește-ne după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale curățește fărădelegile noastre. Că ție ți-am greșit, Doamne, ce¬lui ce știi și cele nearătate și ascunse ale inimilor oamenilor, și celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; și inimă curată zi¬dind întru noi, și cu spirit stăpânitor întărindu-ne, și bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la fața ta: ci bine¬voiește, ca un bun și iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ți aducem jertfă de dreptate, și prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, și cu îndurările, și cu iubi¬rea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai așezat puteri cuvân-tătoare și înțelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, și ție ne cucerim: primește preamărirea noastră, cea după putință, împreună cu a tuturor făpturilor tale, și ne răsplătește cu daruri¬le cele bogate ale bunătății tale; că ție se pleacă tot genunchiul, al celor cerești, și al celor pământești, și al celor dedesubt, și toată suflarea și făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că sin¬gur ești Dumnezeu adevărat și mult milostiv. — Că pe tine te lau¬dă toate puterile cerești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, și mulțumim ție, Dumnezeul părinților noștri, că ne-a trecut umbra nopții, și ne-ai arătat iarăși lumina zilei; ci ne rugăm bunătății tale: fii milostiv păcatelor noastre, și primește rugăciunea noastră, în¬tru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv și atotputernic. Strălucește în inimile noastre soarele cel adevă¬rat al dreptății tale; luminează mintea noastră, și simțurile toate le păzește, ca umblând ca ziua cu bunăcuviință pe calea porun-cilor tale, să ajungem la viața cea veșnică — pentru că la tine este izvorul vieții — și să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru sfânt locașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Ta¬tălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 2
Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 1. Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, și întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, și voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, și este minunată în ochii noștri.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi:

Troparul Sfântului Profet Ioan, glas 2
Pomenirea dreptului cu laude; iar ție de ajuns îți este mărtu-ria Domnului, Înaintemergătorule. Că te-ai arătat cu ade¬vărat și mai cinstit decât profeții. Că te-ai învrednicit a boteza în repejunile Iordanului pe Cel propovăduit. Drept aceea pen¬tru adevăr nevoindu-te, bucurându-te, ai binevestit și celor din iad pe Dumnezeu, Cel ce S-a arătat în trup: pe Cel ce a ridicat păcatul lumii și ne-a dăruit nouă mare milă.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Troparul Născătoarei, glas 2
Toate tainele tale sunt mai presus de cuget, toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu; cu curăția fiind pecetluită și cu fecioria păzită, Maică te-ai cunoscut cu adevărat, născând pe Dumnezeu cel adevărat. Pe Acela roagă-l, să mântuiască sufletele noastre.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne, glas 5
Pe mijlocitorul Legii și al Harului, credincioșii adunându-ne, cu un glas să-l lăudăm, că ne-a propovăduit pocăința și, pe Irod în față mustrându-l cu îndrăzneală, i s-a tăiat capul. Și acum, cu Îngerii viețuind, se roagă lui Hristos să ne mântuiască pe noi.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Minunea cea înfricoșătoare a zămislirii și chipul nașterii tale cel de negrăit întru tine s-au cunoscut, Curată, pururea Fecioară. Minunează mintea și înspăimântă gândul mărirea ta, Născătoare de Dumnezeu, care tuturor este întinsă, spre mântuirea sufletelor noastre.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne, glas 5
Pe cel ce s-a arătat nouă din pântece Profet, și din cea stearpă luminat a ieșit, pe luminătorul lumii, în cântări să-l lăudăm, pe Botezătorul lui Hristos și pătimitorul purtător de biruință, pe Înaintemergătorul Ioan, că se roagă Domnului, ca să miluiască sufletele noastre.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Acoperământul tău cel grabnic și ajutorul și mila, arată-le spre robul tău, și îmblânzește, Curată, valurile gândurilor celor deșarte, iar sufletul meu cel căzut ridică-l, Născătoare de Dumnezeu. Că știu, Fecioară, că poți toate câte le voiești.

Polieleul

Psalmul 134

Robii, robii Domnului! Aliluia.
Lăudați numele Domnului, lăudați, robi, pe Domnul! Aliluia.
Cei ce stați în casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.
Lăudați pe Domnul că este bun Domnul, cântați numelui Lui că este bun.
Că pe Iacob și-a ales sieși Domnl,
Pe Israel spre moștenire Lui.
Că eu am cunoscut că mare este Domnul,
Și Dumnezeul nostru peste toți dumnezeii.
Toate, câte a voit Domnul, a făcut,
În cer și pe pământ, în mări și în toate adâncurile.
Ridicând nori de la marginea pănântului,
Fulgerele spre ploaie le-a făcut, cel ce scoate vânturile din visteriile sale.
Cel ce a bătut cele întâi născute ale Egiptului, de la om până la dobitoc,
Trmis-a semne și minuni în mijlocul tău, Egipte,
Lui Faraon și tuturor slujitorilor lui.
Cel ce a bătut neamuri multe și a ucis împărați tari.
Pe Sion împăratul Amoreilor și pe Og împăratul Basanului, și toate împărățiile lui Hanaan.
Și pământul lor l-a dat moștenire, moștenire lui Israel poporului său.
Doamne, numele tău e în veac și pomenirea Ta în neam și neam.
Că va judeca Domnul pe poporul Său și de robii săi se va îndura.
Idolii neamurilor, argint sunt și aur, lucruri de mâini omenești.
Gură au și nu vor grăi, ochi au și nu vor vedea.
Urechi au și nu vor auzi, că nu este suflare în gura lor.
Asemenea lor să fie cei ce fac acestea, și toți cei ce nădăjduiesc într-înșii.
Casa lui Israel, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Aron, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Levi, binecuvântați pe Domnul,
Cei ce vă temeți de Domnul, binecuvântați pe Domnul,
Binecuvântat este Domnul din Sion,
Cel ce locuiește în Ierusalim.

Psalmul 135

Mărturisiți-vă Domnului, că e bun, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiți-vă Dumnezeului dumnezeilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiți-vă Domnului domnilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce singur face minuni mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a făcut cerurile cu înțelegere, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a întărit pământul peste ape, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce însuși a făcut luminătorii cei mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Soarele spre stăpânirea zilei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Luna și stelele spre stăpânirea nopții, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuți ai lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a scos pe Israel din mijlocul lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cu mână tare și cu braț înalt, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a împărțit Marea Roșie întru despărțiri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a trecut pe Israel prin mijlocul ei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a aruncat pe Faraon și puterea Lui în Marea Roșie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a trecut pe poporul Său în pustie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut împărați mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și a ucis împărați tari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Pe Sion, împăratul Amoreilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și pe Og, împăratul Vasanului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și pământul lor l-a dat moștenire, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Moștenire lui Israel robului Său, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Că întru necazul nostru și-a adus aminte de noi Domnul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Și ne-a scăpat de dușmanii noștri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cel ce dă nutremânt la tot trupul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia,
Mărturisiți-vă Dumnezeului cerului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.

Pripelele Sărbătorii
Stih 1: Iată, m-am îndepărtat fugind și m-am sălășluit în pustie.

Pripeală: Veniți, pe prietenul Mirelui să-l lăudam, pe văditorul lui Irod: pe Înaintemergătorul Ioan.

Stih 2: Căutat-a spre Tine fața mea; fața Ta, Doamne, o voi căuta.

Stih 3: Pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre.

Stih 4: Adevărul Tău și mântuirea Ta am spus; n-am ascuns mila Ta și adevărul Tău de către adunare multă.

Stih 5: Zis-am celor fărădelege: Nu faceți fărădelege; și celor ce greșesc: Nu vă înălțați cornul.

Stih 6: Și limba mea se va învăța dreptatea Ta; toată ziua lauda Ta.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Mărire Ție, Treime Sfântă, Părinte, Cuvântule și Spirite Sfinte: Mărire Ție, Dumnezeule.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, ceea ce ești cu dar dăruită Marie, Domnul este cu tine: și prin tine cu noi.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sedealna după Polieleu, glas 8
Din cea stearpă strălucind, cu vrerea lui Dumnezeu, și legătura limbii părintelui tău dezlegând, ai arătat pe Soarele cel ce luminează luceafărul și popoarelor în pustie ai propovăduit pe Făcătorul, pe Mielul cel ce ridică păcatele lumii. Pentru aceasta, și cu râvnă pe împăratul mustrând, preamărit capul tău ți-a fost tăiat, pururea fericite Ioan, prealăudate. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greșeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei, glas 8
Pe tine, ceea ce ești singura Fecioară între femei care ai născut fără sămânță pe Dumnezeu cu trup, toate neamurile omenești te fericim; că focul Dumnezeirii S-a sălășluit în tine și ca pe un prunc L-ai hrănit cu lapte pe Făcătorul și Domnul. Pentru aceasta, neamul îngeresc și omenesc, după vrednicie și cu un glas grăiesc către tine: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greșeli să dăruiască celor ce se închină cu credință nașterii tale celei fără de sămânță.

Antifonul I al
glasului 4

Din tinerețile mele multe patimi se luptă cu mine; ci Însuți mă sprijinește și mă mântuiește, Mântuitorul meu.

Cei ce urâți Sionul, rușinați veți fi de Domnul; că precum iarba de foc, așa veți fi uscați.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Prin Spiritul Sfânt tot sufletul viază și prin curăție se înalță, luminează-se prin Unimea Treimii, cu sfințenie de taină.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt izvorăsc râurile harului, care adapă toată făptura spre rodire de viață.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimen, glas 4
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui. (Ps. 115, 6)

Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? (Ps. 115, 3)

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui. (Ps. 115, 6)

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt ești Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 2
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudați pe Dumnezeu întru Sfinții lui.

Apoi:
Preotul: Și pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înțelepciune, drepți să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Matei, citire:
Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia după Matei (14, 1-13):

In vremea aceea, a auzit tetrarhul Irod de vestea ce se dusese despre Isus Și a zis slujitorilor săi: Acesta este Ioan Botezătorul; el a înviat din morți și de aceea se fac minuni prin el. Căci Irod, prinzând pe Ioan, l-a legat și l-a pus în închisoare, pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele său. Căci Ioan îi zicea lui: Nu ți se cuvine s-o ai de soție. Și voind să-l ucidă, s-a temut de mulțime, că-l socotea pe el ca profet. Iar sărbătorind Irod ziua lui de naștere, fiica Irodiadei a jucat în mijloc și i-a plăcut lui Irod. De aceea, cu jurământ i-a promis să-i dea orice va cere. Iar ea, îndemnată fiind de mama sa, a zis: Dă-mi, aici pe tavă, capul lui Ioan Botezătorul. Și regele s-a întristat, dar, pentru jurământ și pentru cei care stăteau cu el la masă, a poruncit să i se dea. Și a trimis și a tăiat capul lui Ioan, în închisoare. Și capul lui a fost adus pe tavă și a fost dat fetei, iar ea l-a dus mamei sale. Și, venind discipolii lui, au luat trupul lui și l-au înmormântat și s-au dus să dea de știre lui Isus. Iar Isus, auzind, S-a dus de acolo singur, cu corabia, în loc pustiu dar, aflând, mulțimile au venit după El, pe jos, din cetăți.

Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Pentru rugăciunile Înaintemergătorului, Milostive, șterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, șterge mulțimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6
Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale șterge fărădelegile noastre.

Stihiră, glas 6
Jucat-a ucenica atotvicleanului diavol și a luat plată capul tău, Înaintemergătorule. O, ospăț plin de sânge. Mai bine ar fi fost de nu te-ai fi jurat Irod fără de lege, fiule al minciunii; iar de te-ai și jurat, nu te-ai jurat bine. Mai bine ar fi fost de ai fi mințit și să dobândești viața, decât să te ții de jurământ și să tai capul Înaintemergătorului. Dar noi pe Botezătorul, ca pe cel mai mare între cei născuți din femeie, după vrednicie, onorându-l, îl fericim.

Preotul: Mântuiește, Dumnezeule, poporul tău și binecuvântează moștenirea ta; cercetează lumea ta cu milă și cu îndurări; înalță puterea creștinilor dreptcredincioși; și trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cerești Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător și Botezător Ioan; ale sfinților mă¬riți și întru tot lăudați Apostoli; ale celor dintru sfinți Părinții noștri și ai lumii mari Dascăli și Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, și Ioan Gură-de-aur; și ale celui dintru sfinți părinte¬lui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinților măriți și bine în-vingători Martiri ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinților noștri; ale sfinților și drepților dumnezeiești părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii, care ne rugăm ție, și te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANOANELE

Canoanele Profetului, din Minei, glas 8

Cântarea I, glas 8
Irmos:
Apa trecând-o ca pe uscat și, din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Pe cel ce s-a arătat din pântece sterp Profet al Celui ce S-a născut negrăit din pântece fecioresc, pe sfințitul Înaintemergător să-l lăudăm.


Cel ce ai covârșit hotarele firii, legile dreptății ai păzit, amestecarea cea fără de lege ai mustrat, netemându-te de sălbăticia împăraților.

Hrănindu-te cu laptele Legii, și, ca o pecete a Legii, pecetluind porunca privind căsătoria cea după Lege, ai stat împotriva urâtei desfrânări.

Cetele îngerești și omenești te laudă neîncetat, Maică, ceea ce nu știi de mire, că pe Făcătorul lor, ca pe un prunc, în brațe L-ai purtat.


Pe cel mărturisit de Hristos a fi mai presus decât toți oamenii, ca pe un Înaintemergător și prieten al Lui, pe dumnezeiescul Ioan toți să-l lăudăm.


Pe cetățeanul pustiei și împreună-locuitorul cu Îngerii, pe dumnezeiescul Ioan, lauda poporului celui nou, toți să-l lăudăm.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

La pomenirea Înaintemergătorului, îngerește să dănțuim și lui Hristos să-I strigăm: Pentru rugăciunile lui, Hristoase, împacă lumea Ta.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Roagă totdeauna, Născătoare de Dumnezeu, pe Dumnezeu, Cel întrupat din tine mai presus de cuvânt, să-i scape pe robii tăi de toată primejdia.

Cântarea I a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Cruce însemnând Moise cu toiagul, Marea Roșie a despărțit-o lui Israel, celui ce pedestru a trecut-o; iar, de-a curmezișul lovind-o, a împreunat-o împotriva carelor lui Faraon, deasupra scriind nebiruita armă. Pentru aceea, lui Hristos să-I cântăm, Dumnezeului nostru, că S-a preamărit.

Cântarea III, glas 8
Irmos:
Tu ești întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu ești Lumina celor întunecați și pe Tine Te laudă spiritul meu.

Fata cea cu totul lipsită de rușine și plină de beție, a zis: O, Iroade, dă-mi acum, pe tipsie, capul lui Ioan.


Fata a jucat și, ca o călcătoare de Lege spre plăcere făcând, l-a atras pe Irod spre uciderea Înaintemergătorului, a propovăduitorului adevărului.

O, a ta ticăloșie, Iroade fără de minte și fără de lege! Cu ce îndrăzneală a fetei fără de rușine, ai făcut nedreaptă ucidere?

Dă-ne nouă ajutor cu rugăciunile tale, Preacurată, îndepărtând amenințările primejdiilor celor cumplite.

Ca un mijlocitor al Legii celei vechi și al celei noi, Înaintemergătorule, fiind tu înaintestătător al propovăduirilor evanghelice, amestecarea cea fără de lege a tiranului ai mustrat-o și, bucurându-te, ai primit moarte în chip preamărit.


De maica sa cea fără de lege mai înainte învățată fiind fata, înnebunită de beție, a zis lui Irod: Dă-mi pe tipsie capul lui Ioan, ca să-l dau maicii mele ca dar dorit.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Nesuferind tiranul cel fără de rușine mustrările limbii tale celei de Dumnezeu purtătoare, mărite Înaintemergătorule, a dat fetei, pentru jocul femeiesc, cinstit capul tău, ca dar, preamărite.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sălășluindu-Te în Fecioară, Doamne, Te-ai arătat trupește oamenilor, precum se cădea a Te vedea. Pe aceea ai și arătat-o adevărată Născătoare de Dumnezeu, ajutătoare credincioșilor, unule Iubitorule de oameni.

Cântarea a III a a Catavasiilor Crucii glas 8

Toiagul spre închipuirea Tainei se primește; căci cu odrăslire a ales preot, iar Bisericii celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit lemnul Crucii, spre putere și spre întărire.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sedealna, glas 1
Pe Înaintemergătorul lui Hristos, pe Botezătorul și Profetul, să-l cinstim credincioșii cu conștiință curată, ca pe un mărit propovăduitor și învățător al pocăinței și ca pe un Martir adevărat al Mântuitorului, că nebunia lui Irod mustrând, i s-a tăiat capul.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Sedealna, glas 4
Acum s-a arătat nouă Botezătorul Mântuitorului și veselește gândurile credincioșilor, frumusețea pustiei și pecetea Profeților, că s-a arătat Înaintemergător al lui Hristos și mărturie nemincinoasă a venirii Lui. Deci, în cântări, cu un glas, lui Ioan să-i strigăm: Profetule propovăduitor al Adevărului, roagă-te să ne mântuiască pe noi.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei, glas 4
Spăimântatu-s-au, Curată, toate cetele îngerești, de înfricoșătoarea taină a nașterii tale. Cum Cel ce ține toate numai cu voia, în brațele tale ca un om a fost ținut, și cum a luat început Cel mai înainte de veci și cu lapte a fost hrănit Cel ce hrănește toată suflarea cu negrăita Sa bunătate? Deci, pe tine, Maica lui Dumnezeu, după adevăr lăudându-te, te mărim.

Cântarea IV, glas 8
Irmos:
Tu ești Tăria mea, Doamne; Tu ești și puterea mea; Tu, Dumnezeul meu; Tu, bucuria mea; Cel ce nu ai lăsat sânurile părintești și a noastră sărăcie ai cercetat. Pentru aceasta, cu profetul Avacum strig Ție: Mărire puterii Tale, Iubitorule de oameni!

Neputând să rabde iuțimea mustrărilor și nici îndrăzneala cea pentru cinstirea lui Dumnezeu, cel vinovat după Lege și amestecat cu necurăția desfătărilor, legându-l, a pus sub pază pe cel unit mai înainte de sfârșit cu cetele cele de sus, ca și cum ar fi fost fără materie.


De beția vătămătoare de suflet și de înfierbântarea desfrânării îmbolnăvindu-se ticălosul, dându-se spre săltările jocurilor de picioare, cel defăimat, ucigător de profet s-a făcut; că beția, care este mama desfrânării, a zămislit și cumplita fărădelege a uciderii.


Cu adevărat n-a mințit despre tine dumnezeiescul glas: că tu ești mai presus de proroci, cel ce te-ai învrednicit de profeție din pântece, întru nesăvârșirea trupească fiind; și pe Dumnezeu-Cuvântul, Cel profețit de tine, L-ai și văzut în trup și L-ai botezat.

Tu ești lauda credincioșilor, ceea ce nu știi de mire; tu, folositoare, tu și scăpare, zid și liman creștinilor, că tu duci rugăciunile la Fiul tău, ceea ce ești cu totul fără prihană; și mântuiești din primejdii pe cei ce cu credință și cu dragoste te cunosc pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Curată.


Nu putea suferi Irod mustrările tale, slujitorule al lui Hristos, Preafericite Ioane. Pentru aceasta, a pregătit împotriva ta nedreaptă ucidere, nerușinându-se de cinstea ta.


Cu înfierbântare spre desfrânare, împreună cu băutură îmbătându-se nedreptul împărat, pe tine, preafericite, te-a dat la judecată fără de lege aducătoare de moarte, Profetule, nerușinăndu-se de cinstea ta.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Dându-se după cuvintele fetei, cumplitul Irod cel rău credincios, a dat cu adevărat desfrânatei ca dar capul tău, Profetule, din care izvorăști nouă tuturor har.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, Sfântă Născătoare de Dumnezeu; bucură-te, ceea ce ai născut Bucuria lumii; bucură-te, ceea ce singură ești ocrotitoare oamenilor, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Curată.

Cântarea a IV a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Auzit-am, Doamne, taina iconomiei Tale, înțeles-am lucrurile Tale și am preamărit Dumnezeirea Ta.

Cântarea V, glas 8
Irmos:
Pentru ce m-ai lepădat de la fața Ta, Cel ce ești Lumină neapusă și m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul? Ci, Te rog, întoarce-mă, și la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.

Cu îndemnările maicii sale, plată pentru jocul cel rău îndrăcit a cerut fata cea preacumplită a sălbaticei leoaice, capul Înaintemergătorului și propovăduitorului, pe care înseși fiarele în pustie l-au cinstit.

O, judecățile Tale cele negrăite și necuprinse, Iubitorule de oameni! Cum spre pierderea celui ce era din pântece vas al Spiritului Sfânt și a crescut împreună cu înțelepciune și cu curăție, necurata fată a jucat.

Plăcut și obișnuit i-a fost celui ce iubea necuvioasa însoțire, să împreuneze cu băuturile sărbătoririi zilei nașterii sale și uciderea Profetului, și să aducă pahar plin de sânge sfânt iubitorilor de desfătări.

Îndrăzneală ca o Maică spre Fiul tău câștigând, Preacurată, purtarea de grijă pentru noi, cei de un neam, nu o trece cu vederea, rugămu-ne. Că numai pe tine te punem înainte milostivă rugătoare către Stăpânul, noi, creștinii.

Plata pentru jocul cel înșelător s-a dat fetei pe tipsie capul Înaintemergătorului. O, nebunie!

Sângele curgea din capul tău, de Dumnezeu propovăduitorule, iar desfrânata se veselea, gândind lucruri mari. O, nebunie!

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Că va tăcea limba ta, socotea Irod; dar aceea și tăcând, mai mult l-a mustrat, prealăudate.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Fecioară după naștere te lăudăm pe tine, Născătoare de Dumnezeu, că tu pe Dumnezeu-Cuvântul cu trup L-ai născut lumii.

Cântarea a V a a Catavasiilor Crucii, glas 8

O, de trei ori fericite lemn, pe care a fost răstignit Hristos, Împăratul și Domnul; prin care a căzut cel ce a înșelat cu lemnul, înșelat fiind de Cel ce a fost pironit pe tine cu trupul, de Dumnezeu, Care dă pace sufletelor noastre.

Cântarea VI, glas 8
Irmos:
Curățește-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele și, Te rog, ridică-mă din adâncul răutăților; căci către Tine am strigat și mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

Pentru poruncile Legii fiind în primejdii, fericite, cu mustrări ai certat pe călcătorul de Lege, că nu ai fost trestie clătinându-te de suflările vânturilor potrivnice.

Sânge din tăierea capului tău curgând, s-a dus plată trudelor celor de desfrânare, pe Irod defăimând și după sfârșit, ca pe cel ce a pângărit firea.

Prin pustietăți viețuind, ca într-o cămară luminoasă ai locuit; și, cu păr de cămilă fiind acoperit, ca o podoabă împărătească purtând-o, peste patimi ai împărățit.

Să ne mântuim de cumplite greșeli, prin rugăciunile tale, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, și să dobândim preacurata și dumnezeiasca strălucire a Fiului lui Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat din tine negrăit.

Izvorând mulțime de dumnezeiești învățături credincioșilor, Ioane mărite, pe Mielul lui Dumnezeu ne-ai vestit nouă.

Cel ce ai fost pildă nemincinoasă de curăție și de viață sfântă, fă pomenire, Înaintemergătorule, pentru cei ce te laudă, stând înaintea lui Hristos.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Prin rugăciunile tale, Profetule al lui Hristos, Botezătorule și Înaintemergătorule, împacă lumea, mântuind din primejdii sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ceea ce singură, prin cuvânt, purtând în pântece, L-ai născut pe Cuvântul, te rugăm, mântuiește de cursele vrăjmașului sufletele noastre.

Cântarea a VI a a Catavasiilor Crucii, glas 8

În pântecele fiarei celei din apă, Iona, palmele întinzându-și în chipul Crucii, mântuitoarea patimă mai înainte a închipuit-o vădit, de unde, a treia zi ieșind, Învierea cea mai presus de lume a însemnat, a lui Hristos Dumnezeu, Cel ce a fost răstignit cu trupul și cu Învierea cea de a treia zi lumea a luminat.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție mărire înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Profetului, glas 5
Mărita tăiere a capului Înaintemergătorului, rânduială dumnezeiască a fost, ca și celor din iad să propovăduiască venirea Mântuitorului. Să se tânguiască Irodiada, care a cerut ucidere fără de lege, că nu Legea lui Dumnezeu, nici viața cea vie a iubit, ci pe cea amăgitoare și vremelnică.

Icos
Ziua nașterii lui Irod tuturor s-a arătat necuvioasă, când în mijlocul celor ce se desfătau a fost pus înainte capul postitorului, ca o mâncare; bucuria s-a unit cu întristarea, și râsul s-a amestecat cu amară plângere. Că, ducând pe tipsie capul Botezătorului, a intrat fata înaintea tuturor, precum i s-a zis ei. Și, pentru înfierbântarea desfrânării, plângerea a căzut asupra tuturor celor ce se ospătau atunci cu împăratul, că nu i-a veselit pe aceia, nici pe însuși Irod, că zice: Și s-a întristat cu întristare nu adevărată, ci amăgitoare și vremelnică.

Sinaxar
În această zi pomenirea Tăierii capului cinstitului și măritului Profet, Înaintemergătorul și Botezătorul Ioan.

Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne, îndură-te de noi, și ne mântuiește. Amin.

Cântarea VII, glas 8
Irmos:
De coborârea lui Dumnezeu, focul s-a rușinat în Babilon oarecând; pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu picioare vesele, ca într-o grădină verde săltând, au cântat: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

De poftă desfrânată și de rea beție plin fiind, Iroade fără de lege, lovindu-te de turnul înfrânării cel neclintit și de cetatea curăției cea nebiruită, de Botezătorul lui Hristos, te-ai zdrobit.

Nu s-a înspăimântat, nici nu s-a îngrozit Înaintemergătorul; nici nu a slăbit cea învățată de diavolul, aducând fără de rușine cinstit capul tău pe tipsie, la îndemnurile maicii sale, amăgindu-și mintea.

Ca o făclie ai strălucit și mai înainte ai fost trimis ca un înger; ca un Profet ai propovă¬duit pe Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce S-a arătat; ca unui Martir ți s-a tăiat capul cu sabia, mai înainte propovăduindu-L pe El și morților celor din iad.

Mântuiți fiind prin Cel născut al tău de osânda căderii celei de demult, pe tine, Maică Fecioară, pricina cea arătată a mântuirii, împreună cu Fiul tău, Cel ce S-a dat pe Sine mântuire pentru noi, pururea te mărim.

Sluga venirii Stăpânului și Luceafărul cel ce mai înainte a vestit Soarele, Ioan a alergat la iad, strigând: Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeule în veci!

O, nebunia lui Irod! Pe cel întocmai cu Îngerii în trup fără materie, unei femei de ocară în loc de batjocură dăruiește, pe cel ce cântă: Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeule în veci!

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Primește-mă, Sfinte al Sfinților, pe mine, cel ce mă rog pentru Biserică! căci s-a rugat Înaintemergătorul către Stăpânul, grăind: Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeule în veci!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Oprit-ai silnicia morții, ceea ce L-ai zămislit pe Dumnezeu cel fără de moarte și L-ai născut, Curată. Acestuia toți cântăm: Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeule în veci!

Cântarea a VII a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Nebuna poruncă a tiranului celui păgân, pe popoare le-a tulburat, suflând cu îngrozire și cu hulă urâtă lui Dumnezeu; însă pe cei trei tineri nu i-a înfricoșat mânia cea de fiară, nici focul cel mistuitor; ci cu spirit de rouă aducător ce împotrivă răsuna, împreună cu focul fiind, cântau: Prealăudate Dumnezeul părinților și al nostru, binecuvântat ești.

Cântarea VIII, glas 8
Irmos:
De șapte ori cuptorul tiranul haldeilor l-a ars nebunește pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar, văzându-i pe aceștia de o putere mai mare mântuiți, Făcătorului și Mântuitorului a strigat: Tineri, binecuvântați-L; preoți, lăudați-L; popoare, preaînălțați-L întru toți vecii!

Cel ce a mers înaintea Nașterii Tale și a dumnezeieștii Pătimiri, în cele mai dedesubt, prin sabie s-a sfârșit și s-a făcut Profet și vestitor coborârii Tale acolo, ca un glas al Cuvântului, Ioan grăind: Cei morți pe Dătătorul de viață, cei orbi pe Aducătorul de lumină și cei robiți pe Mântuitorul Hristos, preaînălțați-L întru toți vecii!

Cel din cea stearpă, care a mers înaintea nașterii celei din Fecioară, acum a fost, prin tăierea capului său, mergător înaintea Răstignirii celei de bunăvoie a Celui ce a făcut toate, celor din iad grăind: Cei morți pe Dătătorul de viață, cei orbi pe Aducătorul de lumină și cei robiți pe Mântuitorul Hristos, preaînălțați-L întru toți vecii!

Capul tău tăindu-se de trup, Înaintemergătorule, sufletul cel ce stăpânea peste trupul tău, s-a despărțit de el; iar Dumnezeirea nu S-a despărțit de aici de trupul lui Emanuel, și os nu s-a zdrobit lui Dumnezeu și Stăpânului. Pentru aceasta, Îl preaînălțăm pe El în veci.

A Domnului Născătoare, Stăpână, rănile sufletului meu și întinările, cu milostivă rugăciunea ta, Fecioară, vindecă-le, și pe mine, cel căzut, ridică-mă; miluiește-mă, ceea ce ești cu totul fără prihană. Că tu ești ocrotitoarea și sprijinitoarea mea, ceea ce numai tu ești curată și binecuvântată întru toți vecii.

Legile călcând oarecând tiranul Irod amăgitorul, și spre ospățul pentru ziua nașterii sale întorcându-se, a pus pe fată să joace, plecând-o cu jurământ că va plini toată cererea ei. Iar ea, îndemnată fiind de învățăturile maicii sale, a cerut pe tipsie capul Înaintemergătorului.

Greșeală de ucidere câștigându-și Irod, ticălosul împărat, chin fără de sfârșit și-a agonisit, călcând așezământul Legii, că a adus la masă ca pe mâncare, capul Înaintemergătorului, care l-a mustrat pe el împreună și pe Irodiada, întru toți vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Spiritul Sfânt, Dumnezeu

Luminate Apostole al Domnului și Înaintemergătorule, fericite Ioane, cel ce ești mai ales între Profeți, prin rugăciunile tale mântuiești pe cei ce săvârșesc, cu dragoste, luminată și de lumină purtătoare pomenirea ta, strigând: Tineri, binecuvântați; preoți, lăudați; popoare, preaînălțați pe Hristos întru toți vecii!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Mai sfântă ești decât Îngerii, Fecioară preasfântă, născând pe Sfântul Sfinților, pe Cel ce S-a făcut fără amestecare, pentru milostivire, precum suntem noi oamenii. Pe Acela roagă-L să mântuiască pe cei ce cântă Lui neîncetat: Tineri, binecuvântați; preoți, lăudați; popoare, preaînălțați pe Hristos în veci!

Cântarea a VIII a a Catavasiilor Crucii glas 8

Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.

Binecuvântați, tineri, cei întocmai cu numărul Treimii, pe Făcătorul Dumnezeu, Părinte; lăudați pe Cuvântul cel ce S-a coborât și focul în rouă l-a prefăcut; și preaînălțați pe Spiritul cel preasfânt, Care dă viață tuturor întru toți vecii.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Stih 1: Mărește, sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.
Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 2: Că a căutat spre smerenia servei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 3: Că mi-a făcut mie lucruri mari Cel puternic, și sfânt este numele Lui și mila Lui în neam și în neam, spre cei ce se tem de El.
Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 4: Făcut-a tărie cu brațul Său Domnul, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.
Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 5: Coborât-a pe cei puternici de pe scaune și a înălțat pe cei smeriți, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăți și pe cei bogați i-a scos afară cu mâinile goale.
Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 6: Primit-a pe Israel, robul Său, că și-a adus aminte de îndurare, precum a grăit către părinții noștri, lui Avraam și seminției lui până în veac.
Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Cântarea IX, glas 8
Irmos:
Înfricoșatu-s-a tot auzul de nespusa lui Dumnezeu coborâre, cum Cel Preaînalt de voie S-a coborât până și în trup, din pântece fecioresc făcându-Se om. Pentru aceea, pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu, credincioșii o mărim.

Înfricoșatu-s-a tabăra cea vicleană și mai marele acesteia, diavolul, de limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, Profetule, care ai propovăduit pe Hristos și, prin fată desfrânată, a plecat pe Irod să taie capul tău. Dar noi, credincioșii, pe tine te mărim.

Valea firii celei smerite s-a înălțat și dealul mândriei morții s-a smerit; că glasul celui ce strigă în pustie a strigat în lăcașurile iadului cele pustii de lumină: Ridicați porțile, că Împăratul cel puternic va să intre.

Se înspăimântă patimile oamenilor și diavolii fug cu frică de umbrirea harului dat ție de la Dumnezeu, Înaintemergătorule al Domnului. Deci, de amândouă ispitele păzește turma ta, care te slăvește cu credință pururea.

Încordează și bine sporește și împărătește, Fiule al Maicii lui Dumnezeu, supunând pe poporul ismaelitean, care se luptă cu noi. Binecredincioșilor dăruiește-le biruință asupra celui potrivnic, pentru rugăciunile celei ce Te-a născut pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu.

Glasul celui ce strigă ai fost, Botezătorule; ca un Profet din Profet strălucind, în pustie tuturor ai strigat: Pocăiți-vă! Și pe Irod, cel ce lucra fără de cale lucruri de ocară, l-ai mustrat. Pentru aceasta, și la cei din iad mai înainte ai mers, propovăduindu-le Împărăția Dumnezeului nostru.

De mama sa Irodiada, îndemnată fiind fata cea fără de rușine, a cerut să se taie sfințitul cap al Botezătorului. Atunci Irod degrab a poruncit să aducă pe tipsie ca pe o mâncare ce se pune înainte și ca pe un dar, pe cel ce mustra fărădelegea lui.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Cel ce ca un Martir și Profet și Botezător, și ca un glas și sfeșnic și Înger și mai mare decât Profeții ești mărturisit de Dumnezeu, roagă pe Domnul să mântuiască de toate ispitele și de vătămarea cea potrivnică pe cei ce săvârșesc cu dragoste pomenirea ta, cea de lumină aducătoare, Înaintemergătorule.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Văzută ești, Fecioară, Maica lui Dumnezeu, mai presus de fire născând cu trup pe Cuvântul cel bun, pe Care Tatăl L-a născut din inima Sa mai înainte de toți vecii, ca un bun. Pe Acela acum Îl și cunoaștem mai presus decât trupurile, măcar că în trup S-a îmbrăcat.

Cântarea a IX a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Rai de Taină ești, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe Hristos, de Care lemnul Crucii cel de viață purtător, pe pământ a fost sădit. Pentru aceasta, acum înălțat fiind și închinându-ne Lui, pe tine te mărim.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cerești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Luminătoarea Profetului
Pe cel ce a fost cunoscut mai mare între Profeți și s-a făcut ales înaintea Apostolilor, în cântări de laude să-l încununăm, pe Înaintemergătorul harului; că i s-a tăiat capul pentru Legea Domnului.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei
Ceea ce ai pierdut blestemul lumii cu dumnezeiască nașterea ta, Curată, mântuiește, prin rugăciunile tale, de toate primejdiile turma ta, care se roagă ție cu credință, Fecioară.

La Laude

Stihirile Laudelor Profetului, din Minei, glas 8

Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați pe El întru cele înalte; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudați pe El toți îngerii Lui, Lăudați pe El toate puterile Lui; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Lăudați-L pe El întru puterile Lui, lăudați-L pe El după mulțimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

O, preamărită minune! Sfințitul cap și de Îngeri cinstit, care a mustrat cu limba fapta cea fără de lege, spurcata fată l-a purtat, și la mama sa cea preadesfrânată l-a adus. O, negrăită răbdarea Ta, Iubitorule de oameni, prin care, Hristoase, mântuiește sufletele noastre, ca un singur milostiv!

Lăudați-L pe El în glas de trâmbiță, lăudați-L pe El în psaltire și în alăută. (Ps. 150, 3)

O, preamărită minune! Sfințitul cap și de Îngeri cinstit, care a mustrat cu limba fapta cea fără de lege, spurcata fată l-a purtat, și la mama sa cea preadesfrânată l-a adus. O, negrăită răbdarea Ta, Iubitorule de oameni, prin care, Hristoase, mântuiește sufletele noastre, ca un singur milostiv!

Lăudați-L pe El în timpane și în horă, lăudați-L pe El în strune și în organe. (Ps. 150, 4)

Vai de orbirea lui Irod, care, ocărând pe Dumnezeu prin călcările Legii, cu vicleșug se fățărnicește a păzi jurământul și, la desfrânare, ucidere adaugă, fățărnicindu-se a se mâhni. O, negrăită milostivirea Ta, Stăpâne, prin care, Hristoase, mântuiește sufletele noastre ca un singur milostiv!

Lăudați-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudați-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)

O, minune mai presus de gând! Pecetea Profeților, pământescul Înger, pentru jocul desfrânat plată este dat. Și limba cea cuvântătoare de Dumnezeu este trimisă înainte să vestească pe Hrisos și celor din iad. O, nespusă rânduiala Ta, Stăpâne, prin care, Hristoase, mântuiește sufletele noastre ca un singur milostiv!

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

A Profetului, glas 6
Iarăși Irodiada turbează, iarăși se tulbură. O, joc amăgitor și băutură cu înșelăciune! Botezătorul a fost tăiat și Irod s-a tulburat. Pentru rugăciunile Înaintemergătorului Tău, Doamne, dă pace sufletelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei, glas 6
Născătoare de Dumnezeu, tu ești vița cea adevărată, care ai odrăslit Rodul vieții; ție ne rugăm: roagă-te, Stăpână, cu Înaintemergătorul lui Hristos, să se mântuiască sufletele noastre.

Preotul: Mărire ție, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îți mulțumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotținătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, și Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mielușelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluiește-ne pe noi, Cel ce ridici pă¬catele lumii.
Primește rugăciunea noastră, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui,
și te îndură spre noi.
Că Tu ești unul Sfânt, Tu ești unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
și voi lăuda numele Tău în veac, și în veacul veacului,
Învrednicește-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine ești cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinților noștri,
și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Bine ești cuvântat, Doamne:
învață-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam. Eu am zis: Doamne, miluiește-mă, vindecă sufletul meu, că am greșit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieții,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Și acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Sfântului Profet Ioan, glas 2
Pomenirea dreptului cu laude; iar ție de ajuns îți este mărtu-ria Domnului, Înaintemergătorule. Că te-ai arătat cu ade¬vărat și mai cinstit decât profeții. Că te-ai învrednicit a boteza în repejunile Iordanului pe Cel propovăduit. Drept aceea pen¬tru adevăr nevoindu-te, bucurându-te, ai binevestit și celor din iad pe Dumnezeu, Cel ce S-a arătat în trup: pe Cel ce a ridicat păcatul lumii și ne-a dăruit nouă mare milă.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Troparul Născătoarei, glas 2
Toate tainele tale sunt mai presus de cuget, toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu; cu curăția fiind pecetluită și cu fecioria păzită, Maică te-ai cunoscut cu adevărat, născând pe Dumnezeu cel adevărat. Pe Acela roagă-l, să mântuiască sufletele noastre.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.