Vizita ad limina a Episcopilor din România (marţi, 9 februarie) II

publicat la 12 februarie 2010 în Ştiri

După vizita la Congregaţiile pentru Cler şi pentru Doctrina Credinţei, ne-am deplasat la Consiliul Pontifical pentru Comunicaţii Sociale, unde am fost primiţi de către Excelenţa Sa Mons. Claudio Maria Celli, Arhiepiscop preşedinte, Mons. Guiseppe Scotti, secretar, şi alţi oficiali ai Consiliului Pontifical. Preşedintele Consiliului Pontifical ne-a urat bun-venit în dicasterul său, exprimându-şi bucuria de a ne primi şi dorinţa de a ne transmite anumite informaţii recente şi a ne asculta.

Preşedintele Conferinţei Episcopale, IPS Ioan Robu, responsabil cu problema mijloacelor de comunicare în masă în cadrul Conferinţei Episcopale, a făcut o scurtă prezentare a situaţiei în România, vorbind despre preoţii care au reuşit să se adapteze culturii digitale, mai cu seamă cei tineri, dar sigur şi despre cei care, fiind la o vârstă mai avansată, au anumite dificultăţi în a utiliza această tehnică. Excelenţa Sa a amintit apoi câteva realizări din acest domeniu din cadrul Diecezelor latine şi greco-catolice, siturile pe internet şi de asemenea ziarele, revistele diecezane, respectiv colaborarea cu mijloacele de comunicare în masă statale, la nivelul radioului, al televiziunii.

Mons. Claudio Maria Celli a subliniat apoi, în cuvântul său, anumite probleme pe care le-a întâlnit în anumite zone din lume, fiind de abia întors din Brazilia şi pregătind o plecare în India pentru astfel de întâlniri. Excelenţa Sa a subliniat o frază din mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea pentru Ziua Comunicaţiilor Sociale, şi anume: „o pastoraţie a lumii cu ajutorul comunicării digitale” – a noilor tehnologii care au influenţă mai mare asupra culturii şi societăţii. Sigur că această frază care invită să se facă o pastoraţie cu ajutorul mijloacelor de comunicare digitale nu exclude mijloacele clasice – ziare, reviste, radio, televiziune, dar a subliniat că majoritatea tinerilor de astăzi se unesc în jurul tehnicilor digitale.

A avea un sit pe internet este un fapt pozitiv, dar adeseori aceste situri sunt utilizate mai mult pentru informare. Există o problemă de tehnologie pentru că aceste mijloace digitale au progresat foarte mult, ajungând la o interactivitate între cel care citeşte şi cel care scrie. Pentru un tânăr de anumit nivel intelectual, care petrece ore întregi în faţa ecranului, care nu mai are răbdare să citească multe pagini, este mult mai atractiv un mesaj-text foarte scurt, dar cu imagini bine alese, în aşa fel încât să atingă sufletul. Aceasta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la discursuri şi la predici, dar să ne punem problema cum trebuie să fie prezentă Biserica în aceste noi mijloace de comunicare şi cum trebuie să-şi facă mai atractiv mesajul, în aşa fel încât el să fie căutat şi citit de către tineri, deci, cum putem dialoga cu tinerii prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă.

imagine

Mons. Celli a întrebat cum se pregăteşte de fapt Biserica Catolică din România pentru a dialoga cu milioanele de persoane care deja au acces la internet – cum am putea dialoga cu această generaţie de tineri care sunt o generaţie digitală, sunt „născuţi digitali”, cum putem dialoga în sintonie pentru a vesti Evanghelia acestor tineri care sunt atât de mult legaţi de lumea digitală, cum putem utiliza mai bine mijloacele digitale fără a abandona pe cele tradiţionale. În continuare, Excelenţa Sa a întrebat despre radiourile cu caracter confesional care există în România, s-a amintit de către IPS Ioan Robu şi PS Petru Gherghel, respectiv PS Virgil Bercea, de Radio Maria, dar şi de buna colaborate cu radiourile de stat din diferite mari localităţi. Arhiepiscopul Claudio Maria Celli a întrebat: „Dar ce facem cu tinerii care nu ascultă Radio Maria?”, şi Preasfinţitul Virgil a răspuns că actualmente, Radio Maria poate fi accesat şi pe internet, poate fi ascultat şi lucrând altceva pe computer, ceea ce este o facilitate.

Preşedintele Consiliului Pontifical a atras atenţia asupra faptului că trebuie să acordăm mare importanţă la ceea ce publicăm pe internet, pentru ca aceste informaţii să aibă un interes pentru tinerii între 20-40 de ani – o perioadă de vârstă foarte delicată în Bisericile noastre. Este mult mai uşor de ajuns la copii şi bătrâni prin mesajele noastre, decât la acest interval de vârstă al tinerilor. Deci este importantă prezenţa în mijloacele publice de comunicare în masă, nu doar cu emisiuni religioase, ci şi cu iniţiative mai deschise dialogului, conversaţiilor, o pastoraţie concretă prin mijloacele de comunicare în masă. S-a pus apoi problema existenţei unor preoţi pregătiţi pentru comunicarea socială, s-au amintit câteva iniţiative şi de asemenea faptul că există laici pregătiţi la Roma şi care lucrează acum în mijloacele publice de comunicare socială. Preşedintele Consiliului Pontifical a propus organizarea unui curs de formare în România, care ar putea fi susţinut de către o echipă pe care să o numească Consiliul Pontifical pentru Comunicaţii Sociale, formată din profesori universitari experţi în domeniu şi la care să poată participa persoane interesate din diferite Dieceze şi Eparhii. De asemenea, a amintit Congresul Internaţional despre presa catolică şi internet. În Biserica Catolică, ar fi foarte bine dacă o iniţiativă cu caracter internaţional ar putea avea şi aportul unor reprezentanţi din România. Apoi s-a subliniat importanţa pregătirii viitorilor preoţi pentru utilizarea corectă a mijloacelor de informare în masă, subliniind că va trebui gândit un plan de formare, problema de fond nu este în noile tehnologii, ci este mai important „care este mesajul pe care vreau să-l comunic şi cum fac aceasta”. Preoţii trebuie să devină vestitori pasionaţi, zeloşi ai Veştii celei bune, spunea Sfântul Părinte, şi de aceea, trebuie să ne ocupăm de formarea corectă a lor. De asemenea, Excelenţa Sa Claudio Maria Celli a propus un curs de o săptămână, de pregătire pentru tinerii preoţi în mod specific în acest domeniu.

În continuare, Mons. Guiseppe Scotti, secretar, ne-a vorbit despre primul volum apărut din învăţăturile Papei Benedict al XVI-lea, în limba în care aceste conferinţe, omilii, saluturi, mesaje, au fost rostite cu diferite ocazii în diferite locuri din lume. În final, preşedintele Consiliului Pontifical ne-a reamintit că uşa acestui dicaster este mereu deschisă pentru fiecare şi se bucură pentru orice colaborare pe care o putem avea, invitându-ne ca ori de câte ori trecem prin Roma să trecem şi pragul uşii Consiliului Pontifical pentru Comunicaţii Sociale. Întâlnirea s-a încheiat prin cuvântul de mulţumire al Conferinţei Episcopale şi tradiţionala icoană pe sticlă.

După amiază, de la ora 16.30, ne-am îndreptat atenţia spre problema emigranţilor, prin vizita la Consiliul Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor. Am fost primiţi cu bucurie de către Arhiepiscopul Antonio Maria Veglio, pe care deja îl cunoşteam, din funcţia sa de secretar al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, alături de Excelenţa Sa aflându-se şi secretarul Consiliului Pontifical, Mons. Agostino Marchetto, şi de asemenea, 6 oficiali din acest dicaster. După momentul de prezentare a echipei de conducere a dicasterului, Excelenţa Sa a invitat pe membrii Conferinţei Episcopale din România să se prezinte şi apoi ne-a făcut o prezentare video, cu comentarii din partea Mons. Marchetto, a principalelor domenii în care lucrează Consiliul Pontifical, arătând că el acoperă de fapt o zonă foarte vastă, care pleacă de la refugiaţi, nomazi, turism, studenţi externi, aviaţie civilă, apostolatul mării şi al străzii, îndeplinind practic trei funcţiuni, aceea de a încuraja, de a promova şi de a coordona. Deci rolul acestui Consiliu Pontifical este de a ajuta Episcopii în munca lor şi nicidecum de a o înlocui – adică pastoraţia rămâne munca Episcopilor, acest Consiliu Pontifical nu face decât să o ajute prin colaborarea cu Conferinţele Episcopale, cu Diecezele, cu diferite organizaţii din Biserică, organizând conferinţe, întâlniri şi alte iniţiative.

În continuare au fost prezentate pe rând categoriile de persoane vizate de către acest Consiliu: emigranţii, refugiaţii, între care sunt şi noile forme de sclavie, copiii soldaţi sau muncitorii forţaţi sau alte asemenea cazuri limită, apostolatul mării, nomazii şi ţiganii. La această categorie s-a făcut precizarea că romii sau scitii sunt diferite familii de nomazi -în India sunt 18 milioane de nomazi care nu se numesc romi. În Europa sunt circa 12 milioane de ţigani, dintre care 5 milioane sunt copii care merg la şcoală. Preasfinţitul Petru Gherghel, Episcopul responsabil cu problema emigranţilor în cadrul Conferinţei Episcopale din România, a precizat că, în România, ţiganii se numesc romi, şi cei care nu doresc să se numească ţigani sunt de fapt o categorie diversă, chiar dacă în teorie se consideră că romii fac parte din familia largă a ţiganilor – în România sunt circa 3 milioane de romi.

Au fost amintite categoriile celor care se ocupă de circuri şi parcuri de distracţii, târgoveţii, apoi turiştii, pelerinii (sunt circa 900 de milioane de turişti în lume pe an). Sunt, de asemenea, categorii de credincioşi care participă la diferite forme de religiozităţi populare, între care sunt şi pelerinajele, dar nu aparţin unor parohii, ca urmare nu pot fi cuprinşi într-o pastoraţie sistematică. S-a vorbit în continuare despre aviaţia civilă, pastoraţia personalului care lucrează în aeroport dar şi a pasagerilor, de asemenea, pastoraţia studenţilor externi şi pastoraţia străzii, care include copiii străzii, dar şi femeile străzii.

imagine

După această video-prezentare cu multe imagini din domeniu, Preasfinţitul Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, luând cuvântul, a mulţumit pentru primire şi a vorbit despre situaţia emigranţilor şi itineranţilor în România, amintind că există o Comisie alcătuită în cadrul Conferinţei Episcopale care are 11 membri şi se ocupă de anumite sectoare, participând cu regularitate la întâlnirile organizate de Consiliul Pontifical. România are circa 5 milioane de emigranţi în alte ţări; în domeniul pastoraţiei romilor este dificilă colaborarea cu alte Biserici, există categorii de romi care sunt sedentari şi care intră sub jurisdicţia Episcopului locului care trebuie să încerce să cunoască cultura, tradiţia, religiozitatea lor.

IPS Ioan Robu, Arhiepiscop de Bucureşti, a pus problema copiilor străzii, amintind iniţiativele care există în cadrul Arhidiecezei de Bucureşti, întrebând dacă această categorie intră în cadrul Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor. Mons. Marchetto a răspuns afirmativ, adăugând că automobiliştii, cei fără patrie, copiii străzii şi femeile de stradă, toţi intră în cadrul acestei categorii.

PS Virgil Bercea a vorbit despre problema preoţilor care se ocupă de pastoraţia emigranţilor români de rit oriental în diecezele latine. S-a vorbit apoi despre pastoraţia în aeroport, despre pastoraţia romilor şi a celor din parcurile de distracţii, despre pastoraţia femeilor străzii, s-au amintit anumite iniţiative care există şi în cadrul Conferinţei Episcopale Române. La încheierea acestei întâlniri, s-a amintit că există 20.000 de femei traficate pe an din ţara noastră, din care 10-15% sunt de vârstă minoră şi s-a pus şi problema traficului de copii.

Întâlnirea s-a încheiat cu un cuvânt de mulţumire din partea Preasfinţitului Petru Gherghel şi înmânarea icoanei cadou.

Am plecat în continuare la ultimul obiectiv pentru această zi, Consiliul Pontifical pentru Justiţie şi Pace. Aici am fost primiţi de o echipă în majoritate nouă, adică recent numită, Cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, actualul preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace, de asemenea secretarul şi subsecretarul acestui dicaster, împreună cu trei oficiali, care s-au prezentat pe rând, fiecare având sau câte o zonă geografică, sau câte o problemă, cum ar fi dezarmarea, dezvoltarea, pacea, problemele de libertate religioasă, problemele de ecologie şi schimbări climatice, şi alte probleme. Este unul din Consiliile Pontificale care s-a născut după Conciliul Vatican II, pentru a-l ajuta pe Sfântul Părinte în conducerea Bisericii, un dicaster care lucrează în domeniul drepturilor omului şi al promovării păcii sub diferite forme în diferite zone ale lumii. Eminenţa Sa a subliniat contribuţia pe care dicasterul său îl are în fiecare an la mesajul pentru pace, respectiv la alte documente cum este şi recenta Enciclică tradusă deja în limba română, Caritas in Veritate. Apoi s-a atins problema Compendiului despre doctrina socială a Bisericii, care a fost tradus şi în limba română, şi de asemenea iniţiativa unui compendiu din parte Bisericii Ortodoxe din Rusia, dorinţa Bisericii Ortodoxe Ruse de a avea o tratare sistematică în domeniul social.

Preasfinţitul Virgil Bercea a amintit cum a fost utilizat Compendiul în Biserica Greco-Catolică şi influenţa lui asupra manualelor de religie în şcoli, de asemenea, a amintit de problema restituirii bunurilor Bisericii Greco-Catolice, o problemă încă mult discutată, şi dificultăţile pe care le întâlneşte această problemă în societatea românească actuală.

În continuare, Preasfinţitul Eugen Schonberger, Episcop de Satu-Mare, responsabilul cu această problemă în Conferinţa Episcopală din România, a făcut o informare generală cu privire la activitatea Comisiei Justiţie şi Pace din România, amintind că există o bună legătură cu Consiliul Pontifical şi, de asemenea, faptul că sunt publicaţii care ajung din diferite direcţii şi care se fac cunoscute celor interesaţi. De asemenea, a expus şi alte probleme actuale care sunt pe agenda Comisiei Justiţie şi Pace din Conferinţa Episcopală Română.

De asemenea, IPS Ioan Robu a făcut o informare asupra modalităţii în care a pătruns Compendiul despre doctrina socială în şcoli, în cateheză, la întâlnirile cu preoţii, arătând că încă mai este mult de făcut pentru implementarea noţiunilor din Compendiu, există anumite încercări timide în acest sens între politicienii catolici şi o încercare de colaborare cu Biserica Ortodoxă în acest domeniu. Apoi s-a pus problema existenţei unor instituţii ale Bisericii care să promoveze doctrina socială a Bisericii, o Facultate de doctrină socială sau alte asemenea iniţiative.

Preasfinţitul Virgil Bercea, în calitatea sa de decan al Facultăţii de Teologie Grego-Catolică, a vorbit despre iniţiativa unui Master care ar putea avea un bun ecou, având în vedere că deja există o secţiune a Facultăţii de Teologie Greco-Catolică ce are specialitatea Asistenţă Socială.

IPS Ioan Robu a vorbit şi despre posibilitatea înfiinţării unui Centru de cercetare în domeniul doctrinei sociale care să promoveze întâlniri, conferinţe, simpozioane, pentru a promova ideile doctrinei sociale catolice. De asemenea, Preasfinţia Sa Petru Gherghel a amintit despre un profesor de la Institutul Teologic din Iaşi care promovează morala socială conform doctrinei sociale.

În finalul acestei întâlniri, Cardinalul Turkson a mulţumit pentru iniţiativele pe care Bisericile Catolice din România le au privitor la Compendiul despre doctrina socială, amintind două puncte esenţiale: programa pentru Universităţi, care ar trebui să includă aceste puncte ale doctrinei sociale; şi a oferi acces cât mai larg tuturor doritorilor la acest document. A încheiat spunând: „Domnul să binecuvânteze ministerul vostru şi raportul vostru cu Biserica Ortodoxă să se poată îmbunătăţi”. Preşedintele Conferinţei Episcopale din România, IPS Ioan Robu, a mulţumit la rândul său şi a oferit cadoul din partea reprezentanţilor Conferinţei Episcopale.

imagine

Seara zilei de marţi, 9 februarie, s-a încheiat cu o vizită la surorile Ordinului Sfântului Vasile cel Mare: Episcopii greco-catolici au fost primiţi la sediul Curiei Generale de Sora Johanna, Sora Ioana şi Sora Iuliana, într-o atmosferă cordială, plăcută, frăţească; s-a început cu un scurt moment de rugăciune în frumoasa capelă a Surorilor Baziliene, iar apoi a urmat o cină, moment de împărtăşire, moment de destindere şi de bucurie în acelaşi timp.

A fost o zi încărcată, cu discuţii foarte interesante din care am avut multe de învăţat, am primit multe materiale documentare, şi am făcut conexiuni, am reuşit să primim răspunsuri, informaţii interesante, astfel, cu fiecare zi, scopul întreit al acestei vizite ad limina se împlineşte, adică scopul sacru al rugăciunii, al celebrărilor liturgice atât la mormintele apostolilor cât şi între noi, şi scopul consultativ pe care din plin îl trăim în aceste zile prin vizitele la diferitele Congregaţii, prin expunerea dificultăţilor, problemelor dar şi a împlinirilor pe care le avem şi împărtăşirea lor cu experţii în domeniu, ascultându-i, primind anumite sfaturi, indicaţii dar şi documente de actualitate din Biserica Catolică, ceea ce constituie o mare îmbogăţire.

Mâine, 10 februarie, vom vizita 3 dicastere: Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, Consiliul Pontifical pentru Interpretarea Textelor Legislative şi Consiliul Pontifical pentru Cultură, urmând ca după-amiază, la ora 16, să celebrăm împreună, cu toţii, Sfânta Jertfă liturgică la Bazilica patriarhală San Paolo fuori le mura.

Bunul Dumnezeu să primească împlinirile acestei zile şi să ne ajute să ne putem deschide sufletele pentru a primi harurile Sale, transmise prin aceşti oameni ai Bisericii care şi-au pus viaţa în slujba dicasteriilor Curiei Romane, cărora le mulţumim pentru sfaturile, ajutorul şi sprijinul lor. Bunul Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei cu care ne întâlnim în aceste zile şi să ne ajute ca să putem lucra la întărirea Bisericilor noastre locale, dar şi a comuniunii între noi, spre mărirea lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor noastre. Amin.

+ Florentin Crihălmeanu
Episcop de Cluj-Gherla

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *