Lansarea, la Cluj-Napoca, a cărții lui Cristian Bădiliță – „O enciclopedie ilustrată a creștinismului pentru secolul XXI” și conferință a autorului, cu tema „Eros, Philia, Agape. Trei ipostaze ale dragostei”

Lansarea cărții „O enciclopedie ilustrată a creștinismului pentru secolul XXI” s-a desfășurat miercuri 15 octombrie 2025, în prezența Preasfinției Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla și a unui numeros auditoriu, în capela „Sf. Iosif” din Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea, ocazie și a conferinței Eros, Philia, Agape. Trei ipostaze ale dragostei, ținută de autorul volumului prezentat, reputatul teolog și istoric al creștinismului Cristian Bădiliță. S-au aflat în spatele acestui eveniment, ca organizatori, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla și Asociația Rediviva.

Între participanți au fost surori baziliene, de asemenea, ing. Iuliu Hossu, stră-nepotul Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, a cărui prezență a fost salutată de Cristian Bădiliță. Gazdă și mediator a fost pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj I, care a urat bun venit tuturor, a salutat prezența scriitorului Cristian Bădiliță, „un specialist al creștinismului cu recunoaștere internațională” și a realizat o scurtă prezentare a volumului. A mulțumit, de asemenea, echipei de colaboratori din parohia „Andrei Mureșanu” și reprezentanților Asociației Rediviva, precum și artistei Malvine Mocenco, pentru standul cu obiecte de artă și cărți amenajat pentru acest moment.

A luat cuvântul și Traian Neamțu, din partea Asociației Rediviva, „o asociație tânără născută din dorința de a sprijini inițiative care readuc la viață – de aici și numele de Rediviva – valorile autentice ale culturii, ale credinței și identității românești. „Această lansare de carte”, a spus, „are o semnificație specială, este primul proiect pe care Asociația Rediviva îl sprijină și este primul eveniment public în cadrul căruia participăm în această formulă”. Și a prezentat „echipa Asociației Rediviva”: prof. Natalia Narița, președintele asociației, împreună cu fiica Laura Narița, prof. Cecilia Chinde, împreună cu fiul Vasile Chinde. Și-a exprimat bucuria pentru că acest debut „are loc într-un cadru atât de frumos și familial, alături de oameni dedicați, de slujitori ai Bisericii lui Cristos și de iubitori ai cuvântului scris”. A adus mulțumiri autorului, Cristian Bădiliță și coorganizatorilor, Preasfinției Sale Claudiu, pr. Mircea Marțian. A mulțumit, de asemenea, Universității Babeș Bolyai și Editurii Presa Universitară Clujeană, director Codruța Săcelean și lui Vasile Moraru, „pentru efortul depus, pentru buna colaborare” și a mulțumit tuturor participanților. A fost o seară în care, prin rostirea vie a conferențiarului, filosofia și teologia s-au întâlnit în a descifra înțelesul tainic și profund al Iubirii, ca punct de convergență între Eros, Philia și Agape – termeni ce semnifică felul în care omenirea a perceput și definit Iubirea de-a lungul secolelor.

* * *

Întreaga seară a fost o călătorie înspre esența Iubirii: Dumnezeu. Cristian Bădiliță a exprimat mai întâi câteva idei despre noul volum, „al patrulea cel mai important proiect de suflet” și „un vis care durează de 12 ani” care „s-a împlinit”. A spus: „O versiune a acestui album, sub format carte, a apărut acum 12 ani la Editura Vremea, dar această versiune completă e versiunea pe care ne-am dorit-o încă de atunci, cu setul de imagini și mai ales cu celelalte capitole suplimentare, despre mistică, despre Iubire – Agape, despre Sfinții Episcopi – cei șapte Episcopi martiri beatificați, despre Monseniorul Ghika… sunt foarte multe capitole suplimentare, pe lângă cele 350 de fotografii pe care le conține acest album”. A mulțumit Editurii Presa Universitară Clujeană, a mulțumit Preasfinției Sale Claudiu și tuturor celorlalți Episcopi greco-catolici care au sprijinit acest proiect, de asemenea lui Tudor Neamțu și pr. Mircea Marțian. A descris cartea ca pe „o viziune critico-istorică asupra istoriei creștinismului”, toate sursele fiind „consultate în original și comentate imparțial”, și, o „enciclopedie”, pentru că „acoperă subiectele esențiale ale religiei creștine, dar”, a menționat, „nu o enciclopedie în sensul clasic al cuvântului” deoarece „fiecare subiect aduce o perspectivă nouă (…), cu foarte multe noutăți, lucruri inedite, pentru publicul mai puțin specializat”. A explicat: „Am încercat să creez un dialog între tradiția creștina autentică, întemeiată pe Biblie și Patristică, și tradiția populară care a mers în paralel, care uneori a fost încreștinată de Biserică, care a produs oricum ceva original în spațiul nostru cultural și spiritual”.

A continuat dezvoltând tema conferinței, care pornește de la carte – în care se vorbește despre dragostea – Agape, dar cu „două capitole suplimentare, primele două, în care voi vorbi despre Eros și Philia, în principal la Platon și la Aristotel”. Pentru descifrarea înțelesului dragostei – Agape, Cristian Bădiliță s-a oprit mai cu seamă la Sfântul Pavel, dar și la Sf. Ioan și alți sfinți ai Bisericii și teologi creștini. A explicat Iubirea – Eros așa cum Platon a dezvoltat-o „în două dialoguri fundamentale”: Sympozion – Banchetul și Phaidros. După o scurtă incursiune în viziunea lui Platon asupra ființării umane și a căderii omului, a concluzionat: „Ce ne interesează e esențialul: Erosul e nostalgie, sentimentul apăsător al unei lipse, dorință de reîmplinire, de regăsire și refacere a totalității pierdute”. Iar „această foame după eul original, complet, nedivizat, trebuie însoțită de Eusebia, spune Aristofan, adică de Pietate”, pentru ca Zeus să nu îi pedepsească pe oamenii deveniți iarăși orgolioși. „Așadar, Eros nu e zeu, dar nu e nici muritor, atunci ce e? Și aici Socrates introduce noțiunea de daimon, care, după aceea, va naște o întreagă tradiție. Eros este un daimon, o ființă intermediară între zei și oameni, creatură paradoxală, spirit care leagă cerul de pământ, care transmite mesajele zeilor către oameni și dorințele oamenilor către zei”.

Astfel, în gândirea greacă Erosul se află la originea și a creației în plan spiritual, nu doar trupesc – „Unii procreează după trup, alții după suflet; unii dobândesc o formă de nemurire, zămislind copii, nepoți…, alții, opere artistice, literare sau pe plan social și istoric, opere politice, sociale. Eros-ul are, deci, ca obiect nemurirea. El este instrumentul prin care se realizează dorința omului de a dobândi fericirea supremă”. Al doilea termen, Philia, se referă la prietenie – și aici a trimis la gândirea lui Aristotel (Etica Nicomahică) și apoi la Cicero. „Pentru Aristotel, Philia este condiția obligatorie a dobândiri fericirii”, iar „în funcție de context, Philia poate însemna prietenie, dragoste, bunăvoință, mărinimie sau altruism”.

Despre Iubirea – Agape a fost ultima parte a conferinței, termen „rar folosit în literatura precreștină”, pe care, însă, „creștinismul îl laureolează și îi dă un statut aparte”. A lecturat (rostind începutul în greacă și apoi în traducerea proprie), „două pasaje fundamentale despre dragostea Agape în I Corinteni 13”. Cristian Bădiliță a dorit ca acest text să fie ascultat, „pentru că orice poem de dragoste e adresat cuiva și aici suntem într-o comunitate de creștini, într-o comunitate agape”. A explicat înțelesul iubirii – Agape printr-o analogie: „De ce construim o casă? Din grija iubitoare față de noi înșine, dar și față de cei apropiați. Altfel, casa aceea, oricât de importantă ar fi, rămâne doar o succesiune de ziduri. Dragostea este sufletul casei, rațiunea ei de a fi. La fel, dragostea este sufletul unei comunități creștine”. În Evanghelia după Matei (5, 44-45), Isus spune: „Iubiți-i pe dușmanii voștri și rugați-vă pentru cei care vă prigonesc ca să deveniți fii ai Tatălui vostru din ceruri”. În lumina Evangheliei, scriitorul e explicat, „Agape este dragostea dumnezeiască a omului, așa cum Dumnezeu iubește deopotrivă pe buni și pe răi, tot așa creștinul trebuie să iubească și pe cei buni, și pe cei răi, și pe cei apropiați, și pe dușmani. Numai în felul acesta perfecțiunea și sfințenia lui Dumnezeu pot deveni perfecțiunea și sfințenia omului”.

Scriitorul a continuat exprimând „măsura dragostei”: Jertfa, citând din Evanghelistul Ioan: „«Nu există o iubire mai mare decât aceasta, să-și pună cineva viața pentru prietenii săi» (Io 15,13). A spus: „Agape devine astfel dovadă, mărturie capitală a dragostei absolute a lui Dumnezeu pentru lume, iar dragostea credincioșilor nu e doar un sentiment, un afect, o atitudine de bunăvoință, ci o mărturisire legată de prezența efectivă a lui Dumnezeu în lume și cu precădere în comunitatea credincioșilor”. Iar „dragostea – Agape, nu constă doar în faptul că noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci că «El ne-a iubit pe noi și l-a trimis pe Fiul său, ispășire – Hilasmon -, pentru păcatele noastre. Iubiților, dacă astfel Dumnezeu ne-a iubit pe noi, și noi trebuie să ne iubim unii pe alții (1 Io 4,11-12)». „Autorul, în 1Ioan, pune pur și simplu semnul egalității între Dumnezeu și dragostea Agape, proclamând că numai cei care iubesc sunt născuți din Dumnezeu și îl cunosc pe Dumnezeu.” Cristian Bădiliță a continuat să identifice iubirea – Agape în gândirea creștină, cu trimitere și la alți scriitori creștini și sfinți. A încheiat spunând: „Toți indivizii au valoare egală în fața unicului Dumnezeu – aceasta este esența democrației – proiectul democratic european e de sorginte creștină, bazat pe această axiomă. Agape, a treia forma dragostei, cea mai paradoxală și exigentă formă a dragostei, rămâne apanajul sfinților, al martirilor și uneori al poeților… Când viața devine jertfă gratuită, ea sfințește și opera. Prin naștere suntem ființe erotice. Prin educație dobândim virtuțile Philiei. Prin harul Botezului devenim suflete agapice”.

* * *

Preasfinția Sa Claudiu, la final, a mulțumit pentru ceea ce s-a împlinit și pentru felul în care „Cristian Bădiliță ne-a demonstrat cât de frumos se pot căuta semințele de adevăr răspândite pe pământ dintotdeauna, felul în care oamenii încearcă să se apropie de perfecțiune”. A adăugat: „Și să știm să mulțumim lui Dumnezeu că noi suntem aici într-un spațiu agapic” iar „discursul din seara asta nu este unul teoretic, ci avem oameni care trăiesc, au trăit această iubire perfectă, iubirea lui Dumnezeu, iubirea de Dumnezeu”. A amintit: „Suntem într-un An dedicat lui Iuliu Hossu, Episcop martir”, în care regăsim „forma perfectă de iubire, într-o manieră simplă, umilă”. În memoriile Episcopului Iuliu Hossu, „Dumnezeu este personajul principal”.

Un alt exemplu a fost cel al Preafericitului Părinte Lucian – de curând plecat la Cer -, „un alt model de iubire care a trecut prin perioada persecuției comuniste, care a știut să-și ducă iubirea la fel, simplu, umil. Noapte de noapte, împreună cu Preasfințitul Alexandru de pie memorie și cu alți preoți, duceau iubirea lui Dumnezeu în cele mai îndepărtate sate, la cele mai îndepărtate persoane. Noapte de noapte stăteau și vorbeau despre iubire, și o manifestau, și dădeau iubirea iertând păcatele, și dădeau iubirea dăruind Trupul și Sângele Domnului”. A oferit exemple și ale altor sfinți și scrieri ce reflectă iubirea – Agape, precum cei pomeniți în calendarul liturgic al zilei: Sf. Lucian din Antiohia și Sf. Tereza de Avila, „sau Tereza a lui Isus – Sfânta Tereza cea Mare”.

Preasfinția Sa Claudiu și-a exprimat recunoștința fiindcă, prin trăirea credinței în Dumnezeu iubirea divină își face loc în viața creștinului: „Cât e de frumos să știm că ceea ce noi predicăm, trăim, duminică de duminică, la Sfânta Liturghie, în rugăciunile noastre, în momentele noastre de întâlnire” este darul Iubirii Sale. „Fiindcă, așa cum spunea Cristian Bădiliță, aici suntem o comunitate în care iubirea circulă liber: suntem frați și surori, primim de la Dumnezeu iubirea, o dăm mai departe, o împărțim între noi, dar să știm că tot ceea ce trăim prin riturile, prin tradiția Bisericii, devine o formă extrem de concretă de iubire”. A încheiat mulțumind „pentru ocazia de a medita și a readuce iubirea în sufletul nostru, într-o perioadă importantă pentru Biserica noastră – e o perioadă de pregătire, de rugăciune”, în care, „această iubire despre care am vorbit trebuie să se manifeste în mod concret în Biserica lui Cristos”.

Pr. Mircea Marțian a invitat la final întreaga asistență la un moment de agapă fraternă, nu înainte de a trece pe la standul de carte și obiecte de artă, unde s-a putut achiziționa la prețuri speciale noua enciclopedie, alte lucrări și exponate realizate de Cristian Bădiliță și de Malvine Mocenco.