• Depunerea voturilor pe viață, ale sorei Ana Maria Bot, în Congregația Surorilor Maicii Domnului
• Prezentarea, de către Preasfinția Sa Claudiu, a noului vicar general și a noilor protopopi ai Eparhiei de Cluj-Gherla

Nașterea Maicii Domnului, cea dintâi sărbătoare a noului an pastoral – an așezat sub motto-ul „Sfânta Liturghie – ospățul Familiei lui Dumnezeu” –, a reunit Familia Eparhiei de Cluj-Gherla într-o celebrare de suflet la Mănăstirea Maicii Domnului, Sanctuar Arhiepiscopal Major din Cluj-Napoca, duminică, 11 septembrie 2022, când a fost sărbătorit hramul acestei mănăstiri a Surorilor Congregației Maicii Domnului (CMD). În curtea Mănăstirii CMD  (de pe str. Romul Ladea, din cartierul Gheorgheni), s-a celebrat Sfânta Liturghie arhierească, în cadrul căreia sora Maria Ana Bot CMD a depus voturile pe viață în mâinile Maicii Teodorina, Superioara generală CMD, în fața Ierarhilor prezenți și a întregii Biserici.

La masa sfântului altar s-au aflat: Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, împreună cu Preasfinția Sa Ioan, Episcopul auxiliar de Lugoj. Au concelebrat zeci de preoți, între care pr. Vasile Tofană, Vicarul general al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Cristian David, rector al Sanctuarului Arhiepiscopal Major, preoți din Curia episcopală, preoții protopopi din Eparhia de Cluj-Gherla. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Angeli” din Cluj-Napoca. S-au unit bucuriei Surorilor CMD un număr mare de credincioși, preoți, persoane consacrate – surori și călugări din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, călugări din Societatea lui Isus, membrii ai Reuniunii Mariane. Au luat parte la celebrare numeroși tineri, între care tineri din ASTRU și Cercetașii Munților au ajutat la buna organizare a evenimentului.

Cuvântul de învățătură l-a rostit Preasfințitul Ioan Călin Bot – fratele de sânge al sorei Ana CMD, din 1995 preot al Eparhiei de Cluj-Gherla, din 2017 Vicar general al acestei Eparhii până în 2020, anul în care a fost învrednicit cu misiunea de Ierarh al Bisericii Române Unite. A început citând din Vechiul Testament strigătul lui Esau, căruia fratele său, Iacob, i-a furat binecuvântarea: „Tată, oare numai o binecuvântare ai tu?” (Geneză 27,38). A observat: „Este prezentă, în această întrebare, o disperare umană și religioasă rară. Dar”, a continuat, „tot în acest glas, este tăinuit un licăr de speranță: «Tată, tu întotdeauna ai avut soluții de rezervă pe care noi nu le știam»”. A asemănat istoria biblică a celor doi frați, Iacob și Esau, cu istoriile a două femei: Eva, prima femeie, și Maria din Nazaret, noua Evă: „Prima Evă a primit și a prădat prima binecuvântare: «blestemat va fi pământul pentru tine». Glasul întrebării lui Esau îl pun în gura omenirii, omenirii disperate: «Tată ceresc, oare nu ai Tu decât o singură binecuvântare pentru noi?»”

Episcopul a spus: „Cred că întrebarea lui Esau ne-o punem uneori și noi. Și iată răspunsul: îl primește Eva cea nouă – Maria din Nazaret, și prin ea omenirea, noi: «Binecuvântată ești tu între femei», pe veci, Maria”. În continuare a amintit, „adunate din cărțile sfinte”, doar câteva dintre nenumăratele „nume și supranume” pe care le-a primit, de-a lungul timpului, „Maria, Mama lui Isus: Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata, de Dumnezeu Născătoare, Pururea Fecioara, Mireasa Spiritului Sfânt, Împărăteasa Cerului, Luceafăr, Rază, Stea, Primăvară, Floare, Porumbiță, Mielușea, Diademă, Biserică însuflețită, Chivot, Mir, Tămâie, Veșmânt, Haină de nuntă a sufletelor… Fiecare din zecile de supranume încearcă să spună ceva în plus despre această misterioasă femeie”.

Preasfințitul Ioan a căutat apoi acel nume care să o reprezinte cel mai bine pe Maria și, citându-l pe Papa emerit Benedict al XVI-lea, s-a oprit la acela de „fiică a Sionului”: „Maria este deopotrivă fiica lui Dumnezeu și fiica Sionului, a poporului credincios”. „Dar ce este Sionul? Este numele simbolic al cetății și al colinei Templului din Ierusalim. Domnul și-a ales Sionul, și l-a dorit ca locuință a Sa: «Sălaș de odihnă îmi este acesta în veci, aici sălășlui-voi pentru că-mi este drag» (cf. Psalmul 131,14). Sionul este Cetatea Sfântă a lui Dumnezeu, aleasă de El. Lui îi place să sălășluiască acolo. Este cetatea consacrată lui, iubitoare de Dumnezeu”. Astfel, „în Maria se oglindește și se sintetizează răspunsul de credință, de iubire și de fidelitate al poporului. Istoria de credință a acestui popor ales dintre popoare ca, la rândul lui, să reprezinte popoarele și prin el să fie mântuite toate popoarele, se concentrează în Maria”.

De aceea, „noi, poporul, noi, lumea pe care ai creat-o, Doamne, îți răspundem prin Maria. Dacă ne ceri ceva, ți-o dăm pe ea: copilă și apoi Mamă”. Pentru că „dacă ar exista posibilitatea de a concentra spiritual toate speranțele omenirii, speranța de mântuire, dacă s-ar putea sintetiza material toată iubirea oamenilor, din toată istoria, pentru Dumnezeu, iubire și fidelitate exprimată în jertfele ce i s-au adus de la început și dacă această sinteză ar putea deveni materială și vizibilă, ea ar converge în Maria din Nazaret, fiica Sionului. Și dacă s-ar putea sintetiza virtuțile eroice ale omenirii: credința, martiriul care este maximul iubirii, frumusețea fizică și sufletească, nevinovăția, neprihănirea, receptivitatea spirituală la glasul lui Dumnezeu, ascultarea de Dumnezeu și celelalte virtuți, trebuie zugrăvite pe icoana Mariei, fiica Sionului.”

„Fiica Sionului este ceea ce acest popor al lui Dumnezeu, lumea, și istoria au putut zămisli și oferi mai de preț: frumusețe, virtuți, sursă de viață… Când Profetul Ilie se plânge lui Dumnezeu că i-a rămas singur fidel, primește următorul răspuns: «Am păstrat în Israel 7000 de oameni ai căror genunchi nu s-au plecat înaintea lui Baal», pentru că Tatăl întotdeauna are un plan de rezervă, dacă primul plan eșuează. Astfel, Dumnezeu și-a păstrat un pumn de țărână originară, curată, neprihănită: pe fiica Sionului și deopotrivă fiica Sa din care să se nască Mesia”. „Suntem la lumina Sărbătorii Nașterii Maicii Domnului și, privind-o pe Maria, prindem curaj. Ea este din popor, carne din carne omenească. Ea vede ceea ce alții nu văd și cere ceea ce Fiul său, Isus, nu poate să îi refuze: «Nu mai au vin!» – «Poporului i s-a terminat bucuria sufletească, Isuse, Fiul meu»”. A încheiat PS Ioan: „Oare o singură binecuvântare ai Tu, Doamne, pentru noi? Amin”.

După Sfânta Liturghie, Preasfinția Sa Claudiu a reamintit motivele și bucuria sărbătorii: „Încă odată am simțit harul Maicii Sfinte, ocrotirea ei, binecuvântarea ei, în această duminică binecuvântată când ne-am adunat cu toții pentru a ne aduce aminte de bucurie… Momentul Nașterii Maicii Domnului este momentul în care bucuria revine pe pământ, fiindcă porțile raiului se redeschid, mântuirea noastră este posibilă, comuniunea cu Dumnezeu și între noi se reface”. A invitat: „De aceea, ne întoarcem întotdeauna la Maica Sfântă cu suferințele noastre, cu lacrimile noastre, cu durerile noastre, cerându-i să le transforme, să le suprime și să aducă zâmbetul din nou pe fețele noastre și mai ales în sufletele noastre. Aceasta face Maica Sfântă ori de câte ori venim și îi cerem ajutorul. Cu atât mai mult cu cât venim aici, în acest sanctuar și în fața acestei icoane a «Maicii Sfinte, mângâierea celor ce plâng». Maica Sfântă este tot timpul lângă noi, aproape de noi”.

În luminoasa încărcătură spirituală a sărbătorii, Episcopul de Cluj-Gherla a mulțumit pr. Marius Cerghizan, care a împlinit până acum misiunea de Vicar general, a mulțumit și preoților protopopi care și-au încheiat mandatele și a așezat noile misiuni pentru preoții desemnați sub semnul slujirii și al cuvintelor Mântuitorului: „Cine vrea să fie cel dintâi, să fie slujitorul tuturor” (cf. Marcu 9,35). A încredințat: „Deși misiunea se schimbă, nu se schimbă deloc comuniunea mea de rugăciune și apropierea mea sufletească față de ei, de toți”. Ierarhul a prezentat în mod solemn noua sa echipă de colaboratori întru buna administrare a Eparhiei de Cluj-Gherla și a dat citire decretelor de numire pentru noul Vicar general, pr. Vasile Tofană SJ, și pentru Protopopii Eparhiei de Cluj-Gherla, decrete intrate în vigoare de la 1 septembrie 2022.

Vicarului general și fiecărui preot protopop le-a oferit cruci pectorale, realizate după modelul crucii Fericitului Iuliu Hossu, în semn de continuitate și slujire, „la fel cum Arhiereul Iuliu Hossu a slujit Episcopia de Cluj-Gherla, Biserica lui Dumnezeu: astăzi îl numim fericit, dar el a murit în persecuția comunistă. Și atunci, slujirea noilor numiți să se desfășoare sub același semn: în slujba lui Dumnezeu, a Bisericii, a fraților și surorilor care le sunt încredințați, dar pe urmele Cardinalului Iuliu Hossu, purtând în sufletele lor jertfa, dăruirea pe care o include misiunea noastră, a tuturor, în Biserică”. Au fost prezentați:

• Vasile Tofană SJ, Protosincel – Vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla;
• Mircea Romulus Marțian, protopop de Cluj I;
• Marius Dumitru Cerghizan, protopop de Someș;
• Nicolae Țap, protopop de Gherla și Dej;
• Cristian Goia, protopop de Beclean, Bistrița și Rodna;
• Călin-Florian Sechelea, protopop de Cluj II, Buciumi, Iara, Huedin și Munții Apuseni;
• Adrian Gheorghe Avram, protopop de Lăpuș și Ileanda.

În continuare, s-au făcut rugăciunile și s-a dat binecuvântarea pentru obținerea indulgenței plenare – darul special primit aici odată cu ridicarea Mănăstirii CMD la rangul de Sanctuar Arhiepiscopal Major, de către Preafericitul Lucian Cardinal Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite, în semn de deosebită prețuire, în 2021 – la împlinirea a 100 de ani de la întemeierea, la Blaj, a acestei Congregații. Luând apoi cuvântul, pr. Cristian David, rectorul Sanctuarului, a mulțumit Ierarhilor și tuturor participanților la acest frumos eveniment, exprimându-și recunoștința pentru comuniunea în rugăciune și bucurie spre preamărirea lui Dumnezeu și în cinstea Maicii Sfinte. Toți cei prezenți au fost apoi invitați de către Preasfinția Sa Claudiu să treacă prin fața Icoanei Sanctuarului, „Maica Sfântă – mângâierea celor ce plâng”, care se afla în curte, unde Preasfinția Sa Ioan a făcut fiecărui credincios ungerea cu ulei sfințit.